Într-un moment în care deficitul bugetar amenință stabilitatea financiară a României, este nevoie de mai mult decât ajustări contabile. Avem nevoie de încredere, viziune strategică, curaj politic și soluții inteligente, ancorate în bune practici internaționale.
Ilie Bolojan și Nicușor Dan reprezintă două figuri care au demonstrat că reforma, eficiența și prioritizarea investițiilor publice sunt posibile. Este timpul să extindem această abordare la scară națională, într-un guvern care are în centrul său interesul național, interesul pe termen lung al României.
Prezint mai mai jos un ansamblu de 10 pași, care poate reduce semnificativ deficitul bugetar, atrage investiții, stimulează competitivitatea și întărește încrederea cetățenilor și investitorilor. Acest cadru nu este suficient dar cred că este necesar în aceste momente când măsurile pe termen scurt pot determina semnificativ ce se întâmplă în următorii 3 ani. Consider de la sine înțeles că orice măsuri economice este important să fie însoțite de o comunicare de încredere și de un mesaj de unirea românilor și respingere a narațiunilor care atacă interesul național.
1. Reducerea cheltuielilor publice cu minim 10% poate fi făcută fără a afecta semnificativ buna desfășurare vieții publice
Prin prioritizarea investițiilor, eliminarea risipei, eficientizarea achizițiilor publice și reevaluarea programelor cu eficiență scăzută, guvernul poate economisi ușor 15–18 miliarde lei anual, fără a afecta veniturile populației. Adoptarea unor soluții tehnologice noi, mai eficiente pentru construirea de drumuri și pentru investițiile publice ar duce la reducerea unor cheltuieli fără ca rezultatele să fie afectate. Estimez că această sumă poate fi economisită doar cu un management bun și în acest an.
2. Creșterea temporară a TVA cu 2 puncte procentuale pentru a da un semnal de încredere pentru creditori și rezolvarea rapidă a deficitului pe termen scurt
Pare o măsură nepopulară, dar necesară pentru îmbunătățirea ratingului de țară. În esență o creștere cu doar 2% va fi absorbită ușor de consumatorii finali. Efectul în inflație poate fi diminuat prin alte măsuri conexe cu scopul dea domoli inflația. Cu o colectare netă estimată la 13–15 miliarde lei anual, această creștere poate acoperi rapid o treime din deficit.
Dacă măsurile de reformă dau roade, TVA-ul poate reveni la nivelul actual peste 3 ani – un angajament transparent, condiționat de performanță.
3. Reforma administrației publice locale: simplificare, digitalizare, externalizare
Prin simplificare, eliminarea redundanțelor, digitalizarea serviciilor locale și externalizarea unor activități către sectorul privat, România poate economisi peste 3–5 miliarde lei anual, cu servicii mai bune și mai rapide pentru cetățeni.
4. Închirierea, vânzarea sau concesionarea activelor nefolosite sau prea puțin folosite din proprietatea publică și privată a Statului și Autorităților Locale și Județene
Clădiri abandonate, terenuri, institute și spații industriale care zac în paragină pot fi reintroduse în circuitul economic prin: închirieri, concesiuni pe termen lung, parteneriate public-private, vânzări transparente și alte măsuri de atragere de venituri suplimentare la bugetele publice.
Estimare conservatoare: 20–25 miliarde lei pot fi obținute în următorii 3 ani.
Sunt Companii unde Statul este acționar, Institute, Regii Autonome, Ministere și Autorități care nu folosesc aceste active și nu aduc venituri de pe urma lor ci aduc numai costuri. Ele ar trebui identificate rapid și fiecare responsabil să prezinte un posibil plan de utilizarea a acestor resurse nefolosite.
5. Licențiere transparentă și eficientă a resurselor naturale
România are rezerve importante de ape minerale, nămoluri sapropelice, gaze naturale, litiu, cupru, aur și alte resurse sau chiar alte minerale critice cu potențial. Prin licitații publice transparente, contracte moderne și redevențe competitive, statul poate atrage: investiții de miliarde în exploatare și procesare și venituri constante din redevențe și taxe.
Resursele noastre trebuie să lucreze pentru România, nu să zacă sub pământ.
În următorii 3 ani se pot obține cel puțin 15-20 miliarde de lei suplimentar.
6. Privatizări parțiale și listarea de companii profitabile la bursă
Statul poate păstra controlul strategic și totuși obține lichiditate prin: listarea unor pachete minoritare din companii profitabile și atragerea capitalului privat pentru modernizare.
Impact estimat: 15 miliarde lei în 3 ani, plus disciplină managerială crescută în companiile de stat.
7. Conectarea rapidă a 10.000 de antreprenori din afara granițelor cu România
Forța românească de inovare și de a face afaceri din Republica Moldova, din Statele Unite, Marea Britaniei, Europa și de oriunde din lume este necesar să fie conectată rapid printr-un proiect strategic.
Românii de pretutindeni pot aduce capital privat nou în patria mamă (estimare: 3– 4 miliarde de Euro), know-how occidental în digitalizare, producție și export și pot aduce rețele internaționale de business care să ajute produsele și serviciile românești să penetreze piețele globale și să echilibreze balanța comercială.
Valoarea adăugată a celor care au construit afaceri în Vest este aur pentru economia României. Este nevoie de chemarea de încredere a Președintelui Nicușor Dan și a Primului Ministru Ilie Bolojan.
Apelul către medici, ingineri, manageri, profesori, artiști și către toți românii talentați să se reconecteze cu Patria Mamă în aceste momente va fi determinant. Acest apel trebuie declinat și transmis de către toți românii din țară către frații de peste graniță. Repatriot depune un efort susținut și pregătește premisele ca acest apel să ajungă în inimile și mințile tuturor și să fie unul care unește românii oriunde s-ar afla. Un exemplu: https://www.repatriot.ro/despre/misiune/
8. România poate deveni o Elveție a datelor prin atragerea centrelor de date de mari dimensiuni
România are o oportunitate strategică unică de a deveni hub regional pentru centre de date, într-o eră în care AI și cloud-ul sunt infrastructură critică. Avem avantaje care merită exploatate: energie relativ ieftină cu un mix bun, poziție geografică excelentă și resurse umane bine pregătite în domeniu.
Cu o politică proactivă, putem atrage investiții de peste 10 miliarde EUR în următorii 5 ani.
9. Îmbunătățirea ratingului de țară și reducerea costului cu datoria publică
Odată ce mixul de măsuri reduce deficitul și crește încrederea, România poate obține un rating mai bun, refinanța datoria la dobânzi mai mici și poate aloca resurse economisite către investiții.
Managementul eficient al datoriei publice, reducerea costurilor cu dobânzile poate aduce economii de peste 3 miliarde lei anual.
10. Program național pentru performanță și excelență în organizații – inspirat de modelul Baldrige
România are nevoie de un salt de competitivitate, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Un program inspirat din modelul american Baldrige Excellence Framework poate introduce: evaluări anuale ale performanței instituțiilor și companiilor, standarde de guvernanță, client service și inovație, culturi organizaționale bazate pe principii și valori solide, orientate spre rezultate.
Un exemplu: https://fntm.ro/romanian-performance-excellence-program-inspirat-de-malcolm-baldrige-national-quality-award/
Fără un upgrade al modului în care funcționează instituțiile noastre, orice reformă este limitată. Performanța este cel mai bun scut împotriva risipei.
Concluzie: Redarea încrederii prin competență și acțiune
Un astfel de plan de măsuri aplicat poate reduce deficitul actual cu peste 60% în primii 2 ani, fără sacrificii sociale majore, cu menținerea unei alocări însemnate pentru apărare și poate pune România pe o traiectorie de echilibru bugetar sustenabil în 3–4 ani, cu potențial de scădere a TVA-ului înapoi la 19% după stabilizare.
România are potențial, dar are nevoie de un nou contract de încredere între cetățeni, mediul de afaceri și guvern. Ilie Bolojan și Nicușor Dan au demonstrat că se poate construi eficient, fără scandal, cu rezultate vizibile. Acest măsuri nu sunt utopice utopic – sunt puncte pentru o foaie de parcurs realistă și necesară.
Românii nu mai așteaptă promisiuni, ci semnale clare că viitorul se poate construi cu minte, muncă și măsură.
Marius Bostan este un antreprenor în serie, investitor în mai multe companii românești, dublu licențiat în matematica-informatică și management, cu o experiență vastă de management, finanțe, structurare de produse financiare care au finanțat proiecte de dezvoltare publice și private și este implicat în susținerea unor proiecte generoase ale Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a Romanian Business Leaders și a altor organizații non-profit.
Marius Bostan a deținut și poziția de Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în guvernul de profesioniști din 2015-2016 și s-a remarcat ca un promotor al ideilor conservatoare de tip occidental dar și al tehnologiilor moderne. În anii 1997-2000 a fost implicat în elaborarea cadrului de reformă pentru companiile de stat și administrația publică locală lucrând îndeaproape cu miniștrii Ulm Spineanu, Ilie Șerbănescu și Vlad Roșca.
Marius Bostan este antreprenor și liderul RePatriot.
