Potrivit procurorilor DIICOT, măsura a fost dispusă începând de marţi, ca urmare a extinderii acţiunii penale pentru deturnare de fonduri şi alte fapte de delapidare.
De la începutul lunii martie, Beatrice Rancea a mai fost plasată sub control judiciar de două ori, într-un dosar al DIICOT ce vizează nereguli financiare în urma cărora Opera ieşeană ar fi fost prejudiciată cu 5 milioane de lei. În dosar sunt anchetaţi zece angajaţi ai ONRI.
Citește și: Anamaria Prodan, audiată la DNA într-un dosar de corupție din 2016 ce vizează Clubul Rapid
Pe 3 martie, Ministerul Culturii a suspendat contractul de management încheiat cu Beatrice Rancea pentru Opera Naţională Română din Iaşi, după ce DIICOT a instituit măsura controlului judiciar în cazul acesteia.
Un protest spontan a fost declanşat pe 7 iulie de mai mulţi angajaţi ai ONRI, în urma unei informaţii conform căreia managerul Beatrice Rancea va reveni pe funcţie după ce i-a fost ridicată măsura controlului judiciar.
Percheziţii la Opera Naţională din Iaşi, într-un dosar de fals şi delapidare
Serviciul Teritorial Iaşi şi ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat, luni dimineaţă, 26 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi Iaşi într-un dosar în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals şi constituire de grup infracţional organizat, în legătură cu mai multe nereguli la Opera Naţională Română din Iaşi, au declarat, pentru Agerpres, surse judiciare.
Percheziţiile au loc în contextul în care la Opera Naţională Română din Iaşi există de mai multă vreme un conflict între o parte dintre angajaţi şi managerul instituţiei, Beatrice Rancea, motiv pentru care s-au făcut mai multe plângeri penale de ambele părţi şi au fost deschise şi acţiuni în judecată.
Potrivit surselor judiciare, începând cu anul 2014, s-a constituit şi a acţionat, alternativ, în municipiile Iaşi, respectiv Bucureşti, un grup infracţional organizat condus de către o persoană, în calitate de manager al unor instituţii culturale din municipiile Iaşi şi Bucureşti, grup la care au aderat ulterior şi alte persoane.
Membrii grupului au acţionat în scopul de a obţine sume mari de bani provenind din subvenţii şi alocări de la bugetul de stat, în speţă de la bugetul Ministerului Culturii.
Acţiunile membrilor grupului vizau delapidarea, în diferite moduri, a subvenţiilor acordate de Ministerul Culturii pentru promovarea sistemului cultural prin intermediul Operei Naţionale Bucureşti şi a Operei Naţionale Române Iaşi.
Investigaţia procurorilor a scos în evidenţă faptul că activitatea infracţională a grupării a acoperit, pe de o parte, întreaga gamă a achiziţiilor, iar pe de altă parte a vizat şi cheltuielile cu colaboratorii şi chiriile. Gruparea a acţionat, în diferite perioade, atât în municipiul Iaşi, cât şi în Bucureşti, activitatea infracţională din ultima perioadă fiind desfăşurată pe raza municipiului Iaşi.
