Ce se întâmplă cu România dacă Dunărea continuă să scadă? Energia este doar începutul

Dunărea trece printr-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani. Debitul la intrarea în România este în scădere, iar autoritățile au apelat la soluții neobișnuite pentru a menține apa pe traseul către Cernavodă. În același timp, nivelul scăzut afectează deja navigația și transportul de mărfuri.

Ce se întâmplă cu România dacă Dunărea continuă să scadă? Energia este doar începutul

Situația de pe Dunăre devine tot mai dificilă. Potrivit celor mai recente estimări ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, ar putea coborî până la 1.350 de metri cubi pe secundă (mc/s) până pe 10 august.

Citește și: EXCLUSIV Șeful Asociației Furnizorilor de Energie: Prețul curentului a crescut cu peste 20%. Ce urmează?

Aceasta reprezintă o valoare sub minimul istoric de 1.400 mc/s înregistrat în 1985 și mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s. INHGA precizează însă că estimările pentru zona Cernavodă sunt orientative, deoarece intervențiile din zona brațului Bala pot modifica evoluția nivelurilor.

Dar scăderea debitului nu mai este doar o problemă hidrologică. Efectele se văd deja în producția de energie, în transportul fluvial și în funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.

Cernavodă, primul mare punct de presiune

Una dintre cele mai importante consecințe este legată de centrala nucleară de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie din cauza debitului redus al Dunării, în timp ce Unitatea 2 funcționează în continuare.

Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, spunea că operațiunea de la Bala a produs deja un efect favorabil. Nivelul apei a crescut cu doi centimetri față de ziua precedentă, deși prognoza indica o scădere cu doi centimetri. Potrivit acestuia, câștigul net este echivalent cu aproximativ două zile suplimentare de funcționare.

Citeşte şi: VIDEO Plan de criză la Cernavodă: Premierul Bolojan pompează apă pentru a salva Reactorul 2

„Astăzi prognozăm șapte zile”, a explicat Urjan la TVR Info, subliniind însă că este o predicție dependentă de evoluția nivelului Dunării. El a precizat că, dacă tendința de scădere de 2-3 centimetri pe zi se menține, centrala ar putea fi nevoită să ia măsuri după această perioadă.

Autoritățile continuă intervențiile în zona brațului Bala. După detonarea stâncii Pârjoaia, urmează scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră, cu scopul de a dirija o cantitate mai mare de apă spre Dunărea Veche și, implicit, către zona Cernavodă. Ținta intervențiilor este creșterea nivelului apei cu până la 10-12 centimetri.

Energia, lovită din două direcții

Problema nu se limitează la centrala nucleară. Debitul scăzut afectează și producția hidroenergetică, într-un moment în care România se confruntă deja cu un consum ridicat de electricitate din cauza caniculei.

Cele două unități de la Cernavodă au câte 700 MWe și reprezintă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile a României. Oprirea Unității 1 a redus deja producția internă, iar o eventuală oprire a Unității 2 ar pune presiune suplimentară pe sistemul energetic.

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie provocate de secetă și de debitele reduse ale râurilor și Dunării.

A doua problemă: transportul pe Dunăre

Dacă debitul continuă să scadă, presiunea se mută și asupra transportului fluvial. Iar aici efectele nu mai sunt ipotetice.

Datele AFDJ arată că 1.224 de nave au tranzitat zona Bărăi Sulina în primele șase luni din 2026, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului trecut. Problema a apărut însă odată cu scăderea accentuată a nivelului apei: navele de marfă nu mai pot fi încărcate la capacitate maximă.

Potrivit informațiilor citate de TVR Info, unele nave ajung să transporte marfa la aproximativ o treime din capacitate, iar costurile transportului fluvial au crescut puternic. Navele de croazieră și-au oprit, de asemenea, cursele către Marea Neagră.

Practic, pentru aceeași cantitate de marfă sunt necesare mai multe curse sau rute alternative. Iar când transportul devine mai scump, costul ajunge în cele din urmă să fie suportat de companii și, indirect, de consumatori.

Ce se întâmplă dacă Dunărea continuă să scadă?

Un episod prelungit de debite foarte mici ar putea amplifica toate aceste probleme în același timp: producție hidro redusă, presiune asupra centralei de la Cernavodă, transport fluvial mai dificil și costuri logistice mai mari.

Dunărea este una dintre principalele artere de transport ale României și o legătură importantă între porturile românești, industrie și piețele europene. Când apa scade, nu este afectată doar navigația. Este afectat întregul lanț economic construit în jurul fluviului.

Deocamdată, autoritățile încearcă să câștige timp. Se intervine în albia Dunării, se redirecționează apa către Cernavodă, iar sistemul energetic este sprijinit prin măsuri de reducere a consumului și prin importuri.

Dar prognoza hidrologică rămâne nefavorabilă. Dacă debitul ajunge la 1.350 mc/s, așa cum estimează INHGA, România ar coborî sub minimul istoric din 1985.

În acest caz problema Dunării nu va mai fi doar despre câtă apă este în fluviu ci despre câtă energie poate produce România, câtă marfă poate transporta și cât de mult poate costa această criză economia.