METEO România se află miercuri și joi sub o „cupolă de căldură” cu 43 grade. Specialiștii explică fenomenul

Zilel de foc în România miercuri și joi care se va afla în aceste zile sub o „cupolă de căldură”. Aceasta s-a deplasat din vest și aceste zile a cuprins estul Europei și Balcanii.

Citește și: România, în alertă energetică. Chisăliță: Consumul voluntar nu acoperă deficitul de 2.500 MW

Cupola de căldură cuprinde România miercuri și joi.

METEO România se află miercuri și joi sub o „cupolă de căldură” cu 43 grade. Specialiștii explică fenomenul

O creastă de înaltă presiune de mare amplitudine la nivel superior se extinde spre est peste Europa Centrală și Peninsula Balcanică, menținând un val de căldură pe scară largă, cu temperaturi maxime diurne de peste 40 °C pe parcursul primei săptămâni a lunii august.

Principalul motor atmosferic care alimentează acest fenomen de caniculă de mai multe săptămâni este un sistem de înaltă presiune persistent, staționat direct deasupra centrului continentului.

Temperaturile vor varia între 40 °C și 43 °C, în timp ce vânturile uscate continentale mențin umiditatea la un nivel scăzut și accelerează pierderea umidității solului.

Această val de căldură prelungit oferă o ușurare nocturnă minimă, întrucât temperaturile minime nocturne nu scad sub 22 °C – 26 °C în marile centre urbane.

„Cupola de căldură” se extinde peste Europa Centrală și de Est

Tabloul meteorologic general de pe continentul european din această săptămână indică prezența unei creste puternice și persistente la nivel superior, situată deasupra Europei Centrale, care se extinde treptat către Europa de Est. O undă de nivel superior apare în Europa de Vest până la mijlocul săptămânii, intensificând fluxul dinspre sud-vest între cele două fenomene de amploare.

Masa de aer cea mai caldă este blocată sub nucleul cupolei de căldură de la altitudine, extinzându-se peste Germania, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Austria, nordul Italiei și Slovenia până la mijlocul săptămânii. Cele mai anomale temperaturi vor fi înregistrate în Polonia miercuri.

Până vineri, unda de la nivel superior deasupra Europei de Vest se intensifică, ceea ce va determina ca domul de căldură deasupra Europei Centrale să devină mai alungit și să se deplaseze mai departe spre est-sud-est, peste Europa de Est și Peninsula Balcanică.

Citește și: Cât de aproape suntem de recordul absolut de căldură al României? Ziua în care au fost 44,5°C

Acest fenomen va aduce temperaturi mult mai ridicate și în țările balcanice, care au fost ferite de temperaturile cele mai extreme de la începutul acestei valuri de căldură prelungite, începând cu jumătatea lunii iulie.

Până miercuri, nucleul temperaturilor cele mai anomale se va deplasa mai mult spre est odată cu cupola de la altitudine, astfel încât temperaturile ridicate se vor extinde și în Croația, ajungând în Serbia și România.

Joi va rămâne extrem de cald, în special din estul Sloveniei și Croației până în Ungaria, Slovacia, nordul Serbiei, România și Ucraina. Se prevede că aceasta va fi cea mai caldă zi din această săptămână pentru nordul Balcanilor și Europa de Est.

Cum cupolele de căldură de înaltă presiune comprimă și rețin aerul

Cupola de căldură este, de obicei, caracteristica dominantă a tiparelor meteorologice de vară pe ambele continente.

Modelul de creastă de nivel superior, sau masa de aer foarte cald de la altitudini mai mari, cunoscută și sub denumirea de „Upper High” (sau „blocking High”), formează de obicei „cuploa de căldură”. Acest model meteorologic aduce temperaturi ridicate, și uneori record, în regiunea de dedesubt.

Acest termen este utilizat atunci când o zonă extinsă de aer de înaltă presiune stagnează deasupra unei porțiuni mari a continentului. Dacă fenomenul este deosebit de stabil și extrem, acesta durează de obicei câteva zile sau săptămâni.

Cupola de căldură funcționează ca un capac pe o oală. Cupola extinsă captează aerul cald la toate nivelurile de dedesubt, straturile de aer coborând spre sol. Prin urmare, masa de aer devine anormal de caldă la altitudinile cele mai joase și extrem de fierbinte în apropierea suprafeței.

Impactul asupra sănătății și rețelei electrice 

Căldura excesivă din cupolele de căldură poate avea un impact semnificativ asupra sănătății umane și poate fi periculoasă pentru populațiile deosebit de vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii și cei cu afecțiuni medicale preexistente care pot fi agravate de căldura extremă.

Datorită expunerii prelungite la temperaturi ridicate, muncitorii din construcții, agricultorii și alți lucrători care petrec multe ore în aer liber sunt expuși unui risc crescut de afecțiuni legate de căldură. Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt, de asemenea, mai susceptibile la decese cauzate de cupolele de căldură, deoarece locuințele lor sunt adesea construite cu suprafețe care rețin căldura, precum betonul și azbestul.

Epuizarea din cauza căldurii apare în urma expunerii prelungite la temperaturi ridicate. Aceasta duce la deshidratare, amețeli și, în cazuri mai grave, poate evolua către insolație.

Umiditatea relativă ridicată în timpul unui val de căldură poate, de asemenea, să afecteze semnificativ organismul. Din acest motiv, folosim Indicele de căldură pentru a reprezenta senzația percepută a temperaturilor extrem de ridicate și a umidității ridicate. Acesta ilustrează relația naturală dintre temperatură și umiditate.

Atunci când masa de aer are o temperatură de aproximativ +35 °C, o umiditate sub 60% este mult mai puțin solicitantă decât atunci când umiditatea este foarte ridicată, de exemplu, peste 80%. Astfel, temperatura percepută ar fi de aproape 50 de grade Celsius. Valurile de căldură au fost asociate, de asemenea, cu o creștere a incidenței atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale și a bolilor respiratorii. Sursa