Lia Savonea condamna în 2016 „vedetismele” și turnul de fildeș din CSM. Azi, a ajuns „starul” Curții Supreme
Lia Savonea a fost șefa CSM, iar azi e președinta Înaltei Curți, poziții de top din care exercită o influență covârșitoare în justiție. Înainte să intre în CSM, condamna „vedetismele” și turnul de fildeș în care se află judecătorii.
Lia Savonea are, probabil, cea mai mare influență din justiția românească. Este președinta Înaltei Curți și din această poziție a contestat la CCR legea prin care Bolojan taie pensiile speciale.
Lia Savonea condamna în 2016 „vedetismele” și turnul de fildeș din CSM. Azi, a ajuns „starul” Curții Supreme
Tot la Înalta Curte s-au dat în ultimile luni decizii care au scandalizat publicul.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat condamnarea de 6 ani a fostului șef al Casei de Sănătate Lucian Duță și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție.
În octombrie, Înalta Curte condusă de Savonea, a dispus achitarea fostului ministru Nicolae Bănicioiu acuzat de DNA că a primit de la doi oameni de afaceri 800.000 de euro pentru a-și folosi influența pentru numirea unor manageri de spital.
În ianuarie 2025, Înalta Curte a anulat condamnarea de 7 ani de închisoare primită în anul 2017 de Gabriel Puiu Popoviciu. Curtea a dispus achitarea lui pentru fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale pentru un teren de 224 de hectare.
Lia Savonea, președinta CSM timp de 4 ani. Ce a promis și nu a făcut?
Ascensiunea Liei Savonea la vârful justiției a avut loc în anul 2016, când a fost aleasă membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
După alți doi ani, în 2018, Savonea avea să ajungă președinta Consiliului Superior al Magistraturii.
Citeşte şi: 1.000.000 lei a câștigat ex-șeful CSM într-un singur an. Soția de la Înalta Curte a luat 700.000 lei
Newsweek a consultat dosarul de candidatură pe baza căruia Lia Savonea a ajuns membru CSM. Savonea propunea atunci democratizarea și deschiderea CSM, dar în mandatul ei s-a petrecut exact contrariul.
„Incapacitatea gestionării dezacordurilor, orgoliile nemăsurate, individualităţile din CSM, poziţiile publice contrare celor asumate în plen sau secţie, climatul de suspiciune şi neîncredere, vedetismele, au contrastat puternic cu sobrietatea, cu atitudinea matură, cu responsabilitatea ce ar fi fost de aşteptat din partea membrilor CSM”, scria Lia Savonea în 2016.
După ce a ajuns șefa CSM (2019), Savonea a condus Consiliul cu mână de fier.
În documentul mai sus citat, Savonea susținea că e nevoie de o reformă în justiție și la CSM.
„Deşi în ultimii ani au fost făcute câteva progrese importante, cu deosebire în zona poziţiilor de apărare a independenţei justiţiei... persistă sentimentul că actualul final de mandat CSM este, în realitate, capătul unui eşec istoric repetat”, mai precizat Savonea în 2016 în dosarul de candidatură pentru un post în CSM.
Citește și: 39.000 lei/lună pensie specială pentru fosta șefă a Înaltei Curți la 52 de ani. Fuge de tăierile lui Bolojan
Savonea făcea apel la „dezbaterea problemelor reale ale sistemului judiciar”.
În realitate, ani de zile instanțele si parchetele și celelalte instituții din sistemul judiciar nu au organizat niciun fel de dezbateri publice pe tema justiției.
Ea condamna, în 2016, faptul că la CSM s-a instaurat „sindromul ”turnului de fildeş”.
Ea mai cerea „o evaluare responsabilă a semnalelor de derapaje grave din partea unor colegi, venite din partea societăţii civile”. Savonea avea să aibă o relație tensionată cu societatea civilă și oricine contesta măsurile pe care le lua ca șefă a CSM.
Savonea avea să conducă CSM timp de 4 ani (2019-2023), dar reformele pe care le-a promis în 2016 nu s-au înfăptuit.
Consiliul a fost strâns unit în apărarea propriilor interese. Grăitoare este opoziția feroce făcută proiectului de lege prin care Guvernul vrea să taie cu 25% pensiile speciale și să crească vârsta de pensionare a magistraților.
CSM a refuzat orice negociere pe aceste teme cu Guvernul. Declarațiile membrilor CSM au fost „la limită”.
Lia Savonea aduce bani în casă. Soțul e avocat, aproape șomer
Conform declaraţiei sale de avere, în ultimul an în care și-a depus declarația de avere (2023), Lia Savonea a avut venituri cumulate lunare de 32.000 de lei şi economii de peste 740.000 de lei, în 19 conturi bancare.
Funcția de șefă a Înaltei Curți i-a sporit veniturile Liei Savonea undeva la 60.000 lei pe lună.
Soţul ei, Mihai Savonea, are un cabinet individual de avocatură, pe care are declarate venituri anuale de 15.000 de lei, adică 1.250 de lei lunar.
Citeşte şi: Cine sunt pensionarii care pierd 100.000 de lei la pensionare? De ce li s-au tăiat acești bani?
Lia Savonea are ceasuri şi bijuterii în valoare de 18.500 de euro şi conduce un BMW cumpărat în anul 2019.
Lia Savonea a promovat în funcția de judecător la Instanța Supremă - Secția Penală, în primăvara anului 2023, după ce anterior a fost președinte al Curții de Apel București.
Soțul Liei Savonea, băgat în proiecte imobiliare
Newsweek România a scris, în 2019, că Avocatul Mihai Savonea, fost profesor de sport și fost coleg de cabinet cu Cezar Bivolaru, apărătorul lui Marian Vanghelie, dar și cu ex-senatorul Cătălin Voicu (PSD), condamnat pentru corupție, a început, în ultimii ani, un business cu imobiliare, devenit, aproape peste noapte, de succes.
De la un venit modest obținut din consultanță și reprezentare juridică, având zero lei în conturi, avocatul Savonea a ajuns la tranzacții imobiliare de milioane de lei anual.
Proprietățile tranzacționate apar pe declarațiile de avere ale soției sale, Lia Savonea, fosta președintă a Curții de Apel București, actuala șefă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Doar că aceste tranzacții sunt menționate ca „proprietăți exclusive soț“, în urma unui partaj făcut de cei doi, fără a fi divorțați. De precizat este că, din anul în care soții Savoneau au recurs la acest partaj voluntar, avocatul a început business-urile cu locuințe și terenuri.
Investigația pe larg în LINKul de mai jos:
Citește și: Spectaculoasa rețetă de făcut bani a soțului șefei Consiliului Superior al Magistraturii
CV Lia Savonea
1996 - judecător la Judecătoria Sector 3
2002 - președinte Judecătoria Sector 3
2003 - președinte a Secției I penală a Tribunalului București
2006 - judecător la Curtea de Apel București, delegată în funcția de președinte al Secției I penală a Tribunalului București,
2009 - delegată în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti,
2012 - preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti,
2016 - membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii
2019 - preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (până în 2023)
2025 - președinta Înaltei Curți.
