Justiția oarbă la pensiile speciale: magistrații se apără, românii plătesc cu 200.000.000 euro

După 25 de ani de activitate, un magistrat se poate retrage liniștit, cu o pensie care depășește adesea 20.000 de lei lunar. În același timp, milioane de români muncesc o viață întreagă pentru o pensie de zece ori mai mică — și mai plătesc și impozit și contribuții la sănătate.

În timp ce Guvernul caută soluții pentru a nu pierde 200 de milioane de euro din fondurile europene destinate investițiilor, magistrații reacționează dur la noile măsuri privind pensiile speciale.

Justiția oarbă la pensiile speciale: magistrații se apără, românii plătesc cu 200.000.000 euro

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză Executivul de „presiune politică” și „dezinformare”, susținând că modificările recente nu au legătură cu cerințele Comisiei Europene.

România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din finanțările pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare locală dacă nu dovedește că a adus echitate în sistemul de pensii.

Guvernul susține că principalul obstacol rămâne regimul privilegiat al magistraților și al altor categorii de beneficiari de pensii speciale, care continuă să încaseze sume uriașe, necorelate cu principiul contributivității.

Citește și: Nicușor Dan, undă verde pentru 70 de noi pensii speciale. De ce merg șefii CSM la Cotroceni?

În timp ce majoritatea românilor primesc pensii modeste, calculate strict pe baza contribuțiilor, un magistrat se poate retrage din activitate după doar 25 de ani de muncă, cu o pensie aproape egală cu ultimul salariu — uneori chiar mai mare.

Magistrat Foto: Freepik (rol ilustrativ)

CSM: „Guvernul dezinformează, legea a fost deja modificată”

Într-un comunicat transmis recent, Consiliul Superior al Magistraturii respinge legătura directă între „rezolvarea pensiilor magistraților” și tranșa de peste 200 de milioane de euro din PNRR.

„Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că rezolvarea pensiilor magistraților ar constitui un jalon de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro, Consiliul face precizarea că Legea nr. 282/2023 a modificat substanțial regimul pensionării magistraților, aspect evaluat pozitiv de Comisia Europeană”, se arată în comunicat.

Citește și: Șefa CSM cu 57.000 lei salariu atacă dur tăierea pensiilor speciale. Va avea minim 26.000 lei pensie

CSM mai arată că impozitarea pensiilor a fost deja reglementată în pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvern, iar criticile Bruxelles-ului nu privesc pensiile de serviciu ale magistraților, ci decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, care a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor mari.

„Legea adoptată recent de Guvern nu are nicio legătură cu cerința formulată de Comisie prin scrisoarea din 25 martie 2025. Contrar afirmațiilor prim-ministrului, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, afirmă CSM.

Ce spune Guvernul: „Reforma nu e opțională”

De cealaltă parte, Executivul susține că fără o reformă reală a pensiilor speciale, Comisia Europeană nu va debloca finanțarea din PNRR, indiferent de interpretările juridice.

Surse guvernamentale afirmă că problema ține de „sustenabilitate și echitate”, nu doar de textul legii. În prezent, pensiile speciale ale magistraților și ale altor categorii bugetare depășesc de câteva ori pensia medie națională, generând un dezechilibru evident între contribuabili și beneficiarii de regimuri privilegiate.

Executivul mai subliniază că România nu-și mai poate permite un sistem paralel, în care o parte dintre pensionari primesc sume uriașe fără legătură cu contribuția plătită.

Citește și: Ce au lucrat pensionarii care iau pensie crescută la MICA RECALCULARE? Șeful Casei de Pensii anunță

Privilegii la pensie greu de atins 

Conform datelor oficiale, un magistrat se poate pensiona la 49-50 de ani, cu o pensie care poate ajunge la peste 20.000 de lei lunar. Prin comparație, pensia medie în România este de aproximativ 2.400 de lei, iar cei care au muncit o viață întreagă sunt obligați să suporte tot mai multe taxe și contribuții — inclusiv CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei.

Această discrepanță alimentează nemulțumirea publică și pune presiune pe guvern să livreze reforme concrete, mai ales că Bruxelles-ul a condiționat următoarele tranșe din PNRR de implementarea unor măsuri de echitate socială și sustenabilitate bugetară.

Conflictul dintre lege și moralitate

Deși CSM invocă respectarea independenței justiției, o parte a societății civile consideră că apărarea pensiilor speciale nu mai ține de independență, ci de conservarea privilegiilor.
Economiștii atrag atenția că sistemul special de pensii, în forma actuală, este o „bombă fiscală” pentru bugetul public și o sursă permanentă de inechitate socială.

„Nu poți vorbi de justiție socială când unii se pensionează la 50 de ani cu 20.000 de lei, iar alții muncesc până la 65 de ani pentru 2.000 de lei.

Este o problemă de moralitate publică, nu doar juridică”, afirmă un expert fiscal consultat de publicația noastră.

Potrivit evaluării preliminare din 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a apreciat progresele României privind condițiile de pensionare, dar a notat că decizia Curții Constituționale privind impozitarea pensiilor mari a anulat una dintre măsurile esențiale din jalonul 215 al PNRR.

Cu alte cuvinte, fără impozitare progresivă și fără plafonare a beneficiilor, reforma este considerată incompletă. Comisia a transmis clar: jalonul nu este îndeplinit, iar fondurile nu pot fi deblocate până când România nu oferă o soluție legislativă credibilă.

„Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem?” – reacția șefei CSM

Într-o declarație recentă, șefa Consiliului Superior al Magistraturii a afirmat că nivelul de trai al magistraților este unul normal și că lipsa banilor ar putea duce la pierderea independenței justiției.

Practic, președinta CSM a sugerat că reducerile salariale sau diminuarea pensiilor ar putea afecta imparțialitatea judecătorilor.

„Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu.

Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva”, a declarat președinta CSM într-o emisiune televizată la DIGI24.

Potrivit declarației sale de avere, șefa CSM încasează aproximativ 57.000 de lei pe lună, adică de peste 20 de ori mai mult decât pensia medie din România.

Declarația a stârnit reacții puternice în spațiul public, mulți considerând că mesajul transmite o ruptură evidentă între realitatea sistemului judiciar și dificultățile sociale ale majorității românilor.