O propunere legislativă ce vizează modificarea Codului de Procedură Penală a fost înaintată Senatului. Inițiatorul este Kevin Kirmizigul, președintele Organizației de Tineret BNS.
Acesta a explicat că își extrage motivația chiar dintr-o dramă personală a sa: mama lui este, spune el, de luni bune terorizată de un individ, care nu a fost tras la răspundere de autorități.
„Ceea ce s-a întâmplat la Cosmopolis nu este un accident. Este simbolul unei Românii în care victimele sunt abandonate, iar agresorii – scuzați”, spune Kevin Kirmizigul.
Cum se schimbă Codul Penal, în urma crimei înfiorătoare din Cartierul Cosmopolis?
El atrage atenția că renunțarea la urmărirea penală, deși fapta e dovedită, a devenit normă, nu excepție. „Făptașul e identificat, fapta confirmată, dar procurorul renunță la urmărire.
Ce urmează? Altă victimă. Poate o mamă, o fiică, un vecin. Statul trebuie să intervină. Justiția nu poate rămâne decorativă”, adaugă acesta.
Tânărul sindicalist a trimis deja propunerea legislativă (pe care o vedeți atașată mai jos) tuturor partidelor din Parlamentul României.
Citeşte şi: Noi acuzații după moartea Teodorei Marcu. Soția criminalului a făcut plângere la Poliție
El susține că actualele prevederi ale Codului de procedură penală permit clasarea unor dosare penale chiar și în cazuri în care există victime clare, dacă procurorii apreciază că nu există interes public în urmărirea faptei.
El propune eliminarea acestei portițe, astfel încât în toate situațiile în care o faptă penală a fost dovedită și a produs consecințe directe asupra unei persoane – fie că e vorba de loviri, abuzuri sau alte agresiuni – dosarul să fie automat trimis în judecată.
Renunțarea la urmărirea penală ar urma să fie posibilă doar în cazurile fără victime sau fără prejudicii concrete. Scopul declarat al inițiativei: protejarea efectivă a victimelor și împiedicarea mușamalizării cazurilor de violență sau abuz prin clasări controversate.
Citeşte şi: VIDEO Femeie împuşcată, într-un complex rezidenţial de lângă Capitală. Ce s-a întâmplat?
Obligativitatea aplicării unei sancțiuni minime (avertisment penal, amendă, muncă în folosul comunității, scuze scrise etc.) în cazul în care procurorul constată că o faptă penală a fost comisă, iar autorul este identificat, chiar dacă decide să renunțe la urmărirea penală;
Reprezentanti ai presei si ai fortelor de interventie la un eveniment penal - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea (Imagine cu caracter ilustrativ)
Dreptul victimei de a contesta decizia de confirmare a renunțării la urmărirea penală în fața unei instanțe ierarhic superioare.
Aceasta este o modificare semnificativă față de legislația actuală, care lasă victimele fără nicio cale efectivă de contestare în cazurile în care procurorul renunță la urmărire, chiar dacă fapta este dovedită.
