Corupția din România, la loc de „cinste”, în TOP 3, pe harta Europei. A scăzut față de 2019

În fiecare an, Transparency International publică Indicele Percepției Corupției (CPI) care măsoară gradul de corupție perceput al sectorului public dintr-o țară, pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat).

Acest indicator este compozit, fiind bazat pe o combinație de sondaje și evaluări ale corupției din 13 surse și scoruri diferite.

Sursele de informații utilizate pentru determinarea CPI se bazează pe date colectate în cele 24 de luni anterioare publicării indicelui. CPI include numai surse care furnizează un scor pentru un set de țări sau teritorii și care măsoară percepția corupției în sectorul public. Pentru ca o țară sau un teritoriu să fie inclus în clasament, acesta trebuie să fie inclus în cel puțin trei dintre sursele de date ale CPI.

Corupția din România, la loc de „cinste”, în TOP 3, pe harta Europei

În 2024, cel mai mic scor CPI, adică cea mai mare percepție a corupției, a fost înregistrat la nivelul Uniunii Europene în Ungaria (41) condusă de principalul prieten al lui Putin din UE, premierul Viktor Orban. 

Pe locul 2, s-a clasat Bulgaria, cu un scor CPI de 43.

Iar România a ocupat cea de-a treia treaptă a podiumului corupției la nivelul Uniunii Europene, cu un scor CPI de 46, alături de Malta.

Citește și: AFP, despre stațiunea din România făcută de Traian și frecventată de regi: Devastată de corupție

Și Slovacia premierul Robert Fico, alt prieten al lui Putin în UE, stă „bine” la corupție, cu un scor CPI de 49. 

Altfel, la nivelul Europei, cea mai coruptă țară e Bosnia și Herțegovina (scor 33). Urmează Turcia, cu un scor CPI de 34, și Serbia, cu un scor CPI de 35.

Cele mai puțin corupte state din UE și de pe „Bătrânul continent” au fost în 2024, potrivit Indicelui Percepției Corupției, Danemarca, Finlanda și Luxembourg, cu scoruri de 90, 88 și 81.

Indicele Percepției Corupției a scăzut în România față de 2019

La nivelul UE, corupția a crescut în intervalul 2012 - 2024, de la un scor mediu CPI de 63, la un scor mediu CPI de 62. Cel mai puțin corupt an din acest interval a fost 2015, cu un scor CPI de 65.

Citește și: Premierul Lituaniei a demisionat, în contextul unei anchete pentru corupţie

În ceea ce privește corupția din România, potrivit Indicelui Percepției Corupției 2024, nivelul acesteia a scăzut în intervalul 2019 - 2024. Nu cu mult, dar a scăzut. În Bulgaria, CPI a rămas la fel, în aceeași perioadă, iar în Ungaria a crescut. 

Citește și: Scandal de corupție în Parlamentul European. Trei eurodeputați români, investigați în dosarul Huawei

Starea Justiției la nivelul UE

52% dintre cetățenii UE au considerat în 2024 că sistemul judiciar din țara lor este bun în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor (11% spun că este „foarte bun” și 41% că este „destul de bun”), în timp ce 37% au afirmat că este destul de rău sau foarte rău, conform datelor Comisiei Europene

Aceste rezultate au rămas stabile în comparație cu ianuarie 2023.

Dintre toți respondenții, 40% au afirmat că statutul și poziția judecătorilor, care le garantează în mod suficient independența, explică motivul pentru care consideră că sistemul lor judiciar este bun.

31% dintre respondenți au menționat absența interferențelor sau a presiunilor din partea intereselor economice sau a altor interese specifice, iar 31 % dintre respondenți au menționat absența interferențelor sau a presiunilor din partea guvernului și a politicienilor ca motiv pentru evaluarea lor pozitivă.

Dintre toți respondenții, 28% au afirmat că interferența sau presiunea din partea guvernului și a politicienilor explică motivul pentru care au evaluat nivelul de independență al sistemului lor judiciar ca fiind slab, comparativ cu 26% dintre respondenți care au afirmat același lucru despre interferența sau presiunea din partea intereselor economice sau a altor interese specifice și 22% dintre respondenți care au precizat acest lucru despre statutul și poziția judecătorilor, care nu garantează în mod suficient independența acestora.