Pe de altă parte, CCR a decis că este neconstituțională instituirea, prin ordin al ministrului Sănătății, a carantinei pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor de coronavirus, mai spun aceleași surse, citate de G4Media.ro.
Citește și: Orban îi explică lui Ciolacu de ce nu trebuie votată în Parlament prelungirea stării de alertă
Astfel, judecătorii Curții Constituționale au admis astfel excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că dispoziţiile articolului 4, alineatele 3 și 4 din legea 55/2020 sunt neconstituţionale, întrucât, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă, se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.
---
Curtea Constituţională discută, joi, sesizările Avocatului Poporului cu privire la starea de alertă şi carantină. Termenele celor două dosare au fost devansate, iniţial având termene stabilite pentru luna iulie.
Primul punct al ordinii de zi a şedinţei care începe la ora 9.00 este ”Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit. s), ş), art. 66 lit. a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”.
Sesizarea a fost depusă în 3 iunie de către Avocatul Poporului.
Ce prevăd articolele contestate
- Articolul 4
(3) Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.(4) Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.
- Articolul 65
Constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă:
s) neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituţiilor şi autorităţilor publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g);ş) împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor pentru demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).
- Alineatele de la Articolul 66 contestate se referă la nivelul amenzilor pentru mai multe contravenţii.
- Articolul 67, alineatul 2, litera b) se referă la faptul că anumite contravenţii pot fi constatate de ”personalul de control din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de subofiţerii şi ofiţerii de pompieri şi protecţie civilă”.
Instituţia a transmis atunci că ”dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, întrucât, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă, se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională”.
”De asemenea, critica de neconstituţionalitate se referă şi la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul. Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului, Parlamentul a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern”, a mai transmis Avocatul Poporului.
