CCR a motivat de ce a fost de acord să taie pensiile speciale în medie cu 7.000 lei. Care judecători s-au opus

CCR a motivat de ce a fost de acord cu tăierea pensiilor speciale în medie cu 7.000 de lei și cu creșțterea vârstei de pensionare a magistraților.

Pensia specială medie a magistraților este azi de 25.400 lei net.

Citește și: 4 decizii juridice în favoarea menținerii pensiilor speciale la 25.000 lei. De ce nu vor fi tăiate?

Doi judecători s-au opus este vorba de judecătorii Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au la rândul lor pensii speciale.

Cristian Deliorga - 825.000 lei pe an / Pensie specială de 68.700 lei pe lună

Gheorghe Stan - 350.000 lei pe an / Pensie specială de 30.000 lei pe lună

Judecătorii Mihaela Ciochină, Mihai Busioc și Asztalos Csaba-Ferenc au avujt opinii concurente.

Citește și: Cu cât vor scădea pensiile speciale ale judecătorilor după tăierile Guvernului? Înalta Curte a trimis cifrele

CCR a fost de acord cu urgența adoptării prin OUG

„Curtea Constituțională nu are competența de a examina oportunitatea inițierii unui 
demers legislativ și nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile legislative promovate 
sau care ar trebui promovate. De asemenea, Curtea Constituțională nu are nici competența de a stabili  măsurile legislative ce trebuie promovate.

Citește și: Familie de magistrați cu 50.000 lei/lună pensii speciale. Soțul are și 17.000 lei salariu de la stat

Ca atare, Curtea nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat și nici nu are competența de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate aroga această prerogativă”, a arătat Curtea.

„Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare”, a arătat CCR.

CCR: Vârsta de pensionare începe la 47 de ani

Dispozițiile art.V alin.(3) din lege cuprind măsuri tranzitorii care se întind pe un interval temporal de 16 ani și au ca finalitate eliminarea treptată a vechimilor asimilate.

O astfel de soluție legislativă nu încalcă Decizia Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 126, potrivit căruia „norma tranzitorie trebuie să coreleze criteriul vârstei cu cel al vechimii efective în funcție, vârsta  neputând fi un criteriu de sine stătător decât la momentul atingerii vârstei standard de pensionare preconizate (60 de ani).

De aceea, creșterea etapizată a vârstei de pensionare trebuie să pornească de la 47 de ani și să avanseze treptat până la vârsta standard de pensionare stabilită de legiuitor, iar această creștere trebuie să se raporteze invers proporțional la vechimea efectivă în funcție (în care se include tranzitoriu vechimea asimilată necesară pentru accesul în funcție) a persoanelor prevăzute la art.I pct.1 din lege la data intrării în vigoare a acesteia, acordarea dreptului la pensie de serviciu realizându-se, însă, după împlinirea celor 25 de ani de vechime efectivă în funcție (în care se include tranzitoriu vechimea asimilată necesară pentru accesul în funcție).

De asemenea, se poate reglementa o perioadă de grație care să permită tranziția rațională spre un nou criteriu de dobândire a dreptului la pensie de serviciu (vârsta).”

„În raport cu criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege, Curtea,  în jurisprudența sa, a reținut că angajarea răspunderii Guvernului pe un proiect de lege trebuie să fie realizată ținându-se seama, printre altele, de existența unei urgențe în adoptarea măsurilor preconizate...

Prin urmare, o asemenea procedură poate fi folosită în mod temperat și moderat și doar în condițiile unei nevoi stringente de reglementare, fără ca aceasta să presupună și o situație extraordinară”, arată CCR..

CCR a decis:

Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)–(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2026. 

Decizia trebuie să fie promulgată de Nicușor Dan.