Documentul relevă- în baza concluziilor celor doi raportori ai comisiei, Edite Estrela (Portugalia, SOC) şi Krista Baumane (Letonia, ALDE)-, progresele substanţiale făcute de România în domenii cheie, precum funcţionarea justiţiei, combaterea corupţiei sau protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
În această din urmă materie, România este considerată un model şi exemplu de bune practici la nivel european, potrivit raportorilor Adunării şi în urma evaluărilor adoptate în cadrul mecanismelor de monitorizare ale Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi, respectiv, Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare.
Totodată, raportul comisiei apreciază proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) drept un pas important în procesul de reformă a justiţiei din România.
Membrii comisiei au adoptat, la propunerea senatorului PSD Titus Corlăţean, un număr de opt amendamente substanţiale la proiectul de rezoluţie aferent raportului.
Citește și: Mogulii din umbră. Un ambasador comunist, garantat de Predoiu de la SIE - omul din spatele Recorder
Totodată, Comisia de monitorizare a decis, urmând o practică constantă cvasiautomată în astfel de situaţii, să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisiei de la Veneţia) asupra proiectelor legilor justiţiei.
Decizia a fost adoptată, cu majoritate de voturi şi cu rezerve din partea mai multor parlamentari europeni privind oportunitatea sesizării Comisiei de la Veneţia în contextul dat.
Este de menţionat că cele două raportoare nu şi-au exprimat poziţia cu privire la această solicitare, nesusţinând astfel sesizarea Comisiei de la Veneţia.
Decizia de abţinere a celor două raportoare a fost motivată de luarea în considerare a argumentelor referitoare la îndeplinirea procedurii de transparenţă, care a presupus o perioadă de timp semnificativă de dezbatere publică, preluarea mai multor propuneri de modificare a legilor justiţiei formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), asociaţiile de magistraţi etc., proces derulat de guvern în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, în cadrul procesului de finalizare a monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
Citește și: General american îi avertizează pe ucraineni să nu se bucure prea curând. „Putin goes nuclear”
Raportul de evaluare periodică privind România confirmă ameliorarea netă a funcţionării instituţiilor democratice din ţară noastră, cu progrese considerate substanţiale în domenii cheie, precum funcţionarea justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, fiind semnalate în acelaşi timp o serie de preocupări privind aspecte legate de mass-media, cărora autorităţile naţionale competente ar trebui să le acorde o atenţie sporită.
Proiectul de rezoluţie urmează să fie supus dezbaterii şi adoptării, în plenul Adunării, în cadrul celei de-a patra părţi a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 10-14 octombrie 2022).
