Cine a fost românul ce a creat nechezolul din vremea lui Ceaușescu? „Cafeaua cu înlocuitori” a rămas în memoria multor români care au prins acele vremuri, ea devenind alternativa la cafeua naturală, în anii '80, în contextul politicii de raționalizare a...orice... cu scopul plății datoriei externe a țării.
Cine a fost românul ce a creat nechezolul din vremea lui Ceaușescu? Ce era „cafeaua cu înlocuitori”?
Chiar dacă pentru generațiile mai tinere pare un lucru auzant sau greu de conceput, în ultimul deceniu al regimului comunist, românii au avut tot mai puțin acces - spre deloc - la o banală, zicem azi, cafea naturală.
Aceasta a devenit marfă de contrabandă, în contextul interzicerii importurilor produsului considerat „de lux” sau monedă de schimb pentru alte produse ori o componentă esențială a unei șpăgi sau pentru o mită cu care îți puteai rezolva diverse probleme, de la cele medicale, până la cele administrative.
Totul a început cu vestea proastă pe care au primit-o iubitorii de cafea din România când, în februarie 1979, statul comunist a oprit complet prăjirea cafelei în magazinele de specialitate. Apoi, s-a oprit și orice fel de import de cafea naturală.
Citește și: Cât costa o cutie cu ness Amigo pe vremea lui Ceaușescu? Când a intrat pe piața din România?
Brusc, toate alimentarele și locurile unde mirosea divin datorită boabelor de cafea ce erau râșnite în fața ta au încetat să mai facă acest lucru. În plus, de pe rafturi a dispărut și orice pachet de cafea preambalată.
O ceașcă de nechezol, un stilou și o călimară cu cerneală, obiecte și obiceiuri aproape uitate azi - Foto: Muzeul Amintirilor din Comunism
Astfel, în acele condiții, a intrat în viața și tabieturile românilor ceea ce populația a numit ironic nechezol, iar în mod oficial purta numele de „cafea cu înlocuitori”.
Înlocuitorii erau, de fapt, plante și cereale folosite mai ales ca furaje pentru cai, de aici și supranumele de „nechezol”, ce te ducea automat cu gândul la nechezatul acestora.
Nechezolul avea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul și ovăzul.
Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?
Inițial, oficial se numea „Cafea măcinată – amestec 50% năut” și avea un preț de 14 lei punga de 100 de grame, respectiv 140 lei/kg sau „Robusta – amestec 40% năut calitatea I-a”, preț 10,50 lei punga de 100 grame, respectiv 105 lei/kg, conform mizeriaistoriei.wordpress.com.
Începând din 1982, prețul unei pungi cu 100 de grame de „cafea cu înlocuitori” era de 12 lei, adică 120 lei/kg,
Tot în acea perioadă, românii au consumat și „înlocuitorul de cafea” de producție poloneză INKA. Era un surogat de cafea din năut și cicoare ce costa 13 lei punga de 150 de grame, potrivit aceleiași surse.
Au mai existat în comerț și alte surogate, cu diverse denumiri comerciale, precum Maltova, Vitakava, Bikava,
Pentru cei prea săraci chiar și pentru a cumpăra nechezol existau alți înlocuitori, precum cicoarea – 3 lei/250 g sau așa-numita „cafea de malț” – 1 leu/250g.
Alecu Radu, creatorul nechezolului comunist din anii '80 - Foto: bizbrasov.ro
Sigur, în Shopuri-uri - magazinele Comturist, de fapt, unde se cumpăra doar pe valută sau „pe sub mâna”, aduse de marinari, șoferi de TIR, studenți străini sau chiar sportivi care puteau merge în Vest, mai puteai găsit faimoasele pungi de cafea naturală Alvorada sau de Wiener Kaffee.
În decembrie 1989 ele ajunseseră la colosalul preț de 700-750 lei pachetul de 250 g, adică aproape un salariu mediu net, de 3.000 lei, pentru 1 kilogram.
Dar revenind la celebrul nechezol, trebuie spus că el a fost inventat de bucureşteanul Alecu Radu.
„Regele nechezolului”, aşa cum a fost poreclit acesta, a povestit după Revoluție, cum a ajuns să inventeze licoarea.
Citește și: FOTO Cât costau țigările în „Shop”-urile comuniste? Cum luai Kent și More „pe sub mână”?
„Am lucrat ca şef de secţie la o fabrică de cafea. La un moment dat, tona de cafea de import ajunsese să coste 6.000 de dolari. Iar Ceaușescu nu mai voia să audă de importuri”, mărturisea acesta, potrivit bizbrasov.ro.
Forţat de împrejurări, Radu a trebuit să găsească o formulă pentru a înlocui cafeaua. Aşa că a amestecat-o cu năutul şi astfel a creat nechezolul.
„Deşi prăjeam zilnic 20 de tone de cafea, niciodată nu am fost tentat să consum acest drog. În schimb, beam nechezol în fiecare zi, obicei la care nu am renunţat nici acum ”, a mai povestit el.
Adesea, nechezolul conținea și paie care, astfel că pentru a le separa de restul „cafelei”, el trebuia cernut, abia apoi preparat.
