Nicolae Ceaușescu a condus România, cu mână tot mai forte, între 1965 și 1989. La moartea lui Gheorghe Gheorgiu-Dej, șeful comuniștilor, la 19 martie 1965, doborât de un cancer pulmonar, sucesorul acestuia la conducerea partidului și a țării trebuia să fie un cu totul alt personaj decât Ceaușescu.
Cine trebuia să conducă România în locul lui Nicolae Ceaușescu? A murit în 2010, la 97 de ani
Sigur, istoria nu se scrie cu „ce-ar fi fost dacă?”. Dar există anumite momente de răscruce ale acesteia față de care, peste ani, nu putem să nu ne întrebăm și acest lucru..
Iar unul dintre aceste momente a fost, fără îndoială, moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, acum 60 de ani, la 19 martie 1965, la vârsta de 63 de ani.
Liderul comuniștilor din România vreme de două decenii a fost doborât de un cancer pulmonar galopant, în condiții considerate de unii istorici suspecte.
Citește și: VIDEO Cum dansa Nicolae Ceaușescu la Revelionul din 1966? Decizia pe care a luat-o după eveniment
Încă se bănuiește o iradiere a acestuia de către sovietici, pe fondul unei politici care începuse să fie tot mai independente față de URSS.
La moartea lui Dej, ale cărui funeralii au avut loc pe 24 martie 1965, cu o scenografie ce s-a vrut a fi un fel de copie - la scară mai mică, e drept - a elor organizate în 1953 pentru IV Stalin, stăpânul absolut al URSS timp de aproape trei decenii, s-a dat o intensă luptă de culise pentru succesiunea acestuia la conducerea partidului și, implicit, a țării.
Conform dorinței lui Dej, urmașul său ar fi trebuit să fie nu Nicolae Ceaușescu - în care Dej nu mai avea încredere - ci Gheorghe Apostol, un alt lider de frunte al PCR, încă numit pe atunci Partidul Muncitoresc Român (PMR).
Gheorghe Apostol, primul din stânga, împreună cu Nicolae Ceaușescu, primul din dreapta, și alți comuniști, la întâmpinarea trupelor sovietice în București, la 31 august 1944 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 19/1944
Dar cine era acest Apostol, al cărui nume abia de-l mai știu câțiva, mai degbrabă ca o notă de subsol la istoria comunismului românesc acaparată mai ales de Ceaușescu.
Născut la 16 mai 1913, în comuna gălăţeană Tudor Vladimirescu, Gheorghe Apostol a intrat de tânăr şi în „câmpul muncii”, dar şi în rândurile comuniştilor români.
Gheorghe Apostol și nu Nicolae Ceaușescu, trebuia să conducă PCR
L-a cunoscut încă de la 14 ani, în 1927, pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitorul lider comunist al țării, care lucra ca electrician la Atelierele CFR din Galaţi, unde muncea şi Apostol.
Citește și: Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu dintr-un accident de avion? Victimă, socrul lui Adrian Năstase
Deşi acuzat mai târziu că ar fi fost prea moale pentru un adevărat lider comunist, Apostol, după cum mărturisea el însuşi, era iute la mânie şi nu se sfia să se ia la bătaie pentru orice nedreptate făcută lui ori colegilor săi de muncă.
În 1934 a devenit membru al Partidului Comunist din România (PCdR), ăn aelași an fiind arestat prima oară.
Până în august 1944, a petrecut, în total, aproape 9 ani prin temniţe, inclusiv la Doftana, unde l-a cunoscut şi pe Ceauşescu.
Gheorghe Apostol, cel din stânga, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 7 noiembrie 1952, cu ocazia manifestațiilor care marcau 35 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 197/1952
„Mi-a făcut o impresie rea, era un om foarte arogant (…) îngâmfat, nu admitea discuţii contradictorii pe nici o temă. Socotea că el este mai superior decât noi”, declara Apostol într-un interviu din Jurnalul Naţional.
În august 1944 se numără printre comuniștii care, în frunte cu Dej, evadează din penitenciarul de la Tg. Jiu, iar pe 31 august este prezent, inclusiv alături de Nicolae Ceaușescu la întâmpinareatrupelor sovietice care au intrat în București.
Ulerior, a tot urcat în ierahia partidului, primind funcții tot mai importante de la fostul său coleg de muncă și de închisoare care ajunsese liderul PRM (viitorul PCR).
Preţuit de Dej, Apostol ajunge, după 1945, în conducerea Partidului Muncitoresc Român, dar şi preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii.
Citește și: VIDEO Acum 55 de ani, pe 20 august 1968, URSS a invadat Cehoslovacia. Discursul lui Ceaușescu
Apoi, este vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri în guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej, (1952-1954) şi Prim-vicepreședinte în cele conduse de Ion Gheorghe Maurer, în perioada 1961-1967.
Punctul cuminant al carierei sale politice îl înregistrează în perioada aprilie 1954 - octombrie 1955.
Atunci, pentru un an şi jumătate, cu aprobarea lui Dej, Apostol a devenit chiar primul om din partid,, ca Prim-Secretar al Comitetului Central al PMR.
Nicolae Ceaușescu l-a marginalizat după ce a preluat puterea
Practic, Dej îl pregătea în diferite moduri pentru a-i urma la conducere, chiar dacă nimeni nu se gândea, pe atunci, la moartea sa.
Însă lumea comunismlui, chiar și în cercurile puterii, era una dură, aspră, mai ales în raporturile cu „marele vecin de la Răsărit”, cum i se spunea Uniunii Sovietice pe acea vreme.
Doar un deceniu mai târziu, pe 19 martie 1965, decesul lui Dej i-a luat pe neașteptate pr români, mai ales că avea doar 63 de ani.
Dar ceilalți lideri comuniști, care știau starea de sănătae a acestuia, au declanșat o câinoasă luptă de culise pentru succesiunea lui Dej, inclusiv în zilele ce au premers funeraliile acestuia, din 24 martie.
Iar cel care a dat tonul era Nicolae Ceaușescu, deloc împăcat cu gândul că Apostol, cu care nu era chiar în raporturi „tovărășești” va fi desemnat numărul 1 în partid așa cum își dorise Dej.
Apostol, primul din stânga, alături de Ceaușescu, al doilea din stânga, în fața catafalcului cu trupul neînsuflețit al lui Dej - FCoto: arhiva
Viitorul dictator al țării a reuşit să-i convingă pe alţi lideri comunişti, în frunte cu infuentul Ion Gheorghe Maurer, care șeful guvernului, că el e cel potrivit pentru a-i urma lui Dej.
Maurer s-a lăsat păcălit de aparența de ins manipulabil lăsată de Ceaușescu, fiind convins că el și alți membri cu vechime din conducerea partiduluk îl vor putea manevra cu ușurință pe tânărull incultul, dar ambițiosul Ceaușescu.
Așa se face că în loc e Apostol românii s-au trezit la conducerea țării cu un alt personaj. La Congresul al IX-lea, din iulie 1965, Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate Secretar General al PCR, noul nume al PMR, schimbat tot cu acea ocazie.
De-atunci încolo soarta României, dar şi a lui Apostol, s-au schimbat total. Treptat, începând cu 1969, el a fost marginalizat în interiorul partidului şi trimis la “munca de jos”.
Sigur, asta n-a însemnat o viață grea, dar, din punct de vedere al carierei politice și influenței în partid, Apostol, ca și alți membri vechi ai partidului, din fosta gardă a lui Dej, a mers doar pe o pantă descendentă.
Citește și: Cum a ratat Nicolae Ceaușescu Premiul Nobel pentru Pace, în 1978? A făcut o criză de nervi
Însuși Maurer, cel care credea că-l controlează pe Ceaușescu, fiind unul dintre puținii care i se adresau cu „Nicule”, a fost îndepărtat, în martie 1974, de la șefia guvernului. Treptat, locurile de frunte din PCR au fost ocupate de oamenii lui Ceaușescu
Gheorghe Apostol ocupat, ulterior, postul de director al Rezervelor Statului, apoi, din mai 1977 până în martie 1989, cel de ambasador în Argentina, Uruguay şi Brazilia.
Întors în ţară, în primpvara lui 1989, iniţiază şi semnează, alături de alţi foşti demnitari comunişti, celebra „Scrisoare a celor şase”, un document ce îl critica aspru pe Nicolae Ceauşescu, Apostol fiind anchetat şi pus sub arest la domiciliu.
În două rânduri, l-a acuzat pe Ceauşescu de tentativă de asasinat, considerându- l vinovat pentru două accidente suspecte de maşină, în 1967 şi 1972.
Erau organizate de Ceauşescu, pentru a mă lichida. În ultimul accident, soţia a suferit 26 de fracturi, una la coloana vertebrală şi numai o minune a salvat-o”, declara Apostol în interviul menționat.
Gheorghe Apostol a fost căsătorit de trei ori. Prima oară înainte de război, a doua oară cu Melita Apostol, fostă directoare a Radioteleviziunii între anii 1954–1958, ultima soţie, începând din 1962, fiindu-i balerina Adriana Codreanu, fostă prim-solistă a Operetei de Stat.
Din primele două căsnicii au rezultat trei copii: Ecaterina (Geta), Gheorghe (Gelu) şi Sanda. Cea din urmă locuieşte, din 1988, în Israel, fratele ei, Gelu, stabilindu-se, din aceeaşi perioadă, în Canada, Ecaterina fiind singurul copil care a rămas în ţară.
Gheorghe Apostol, cel care ar fi putut conduce România în locul lui Nicolae Ceaușescu, a avut parte, în schimb, de o soartă mult mai blândă decât acesta.
I-a supraviețuit fostului rival politic mai bine de două deenii, murind liniștit în august 2010, la vârsta respectabilă de 97 de ani.
