Care au fost anii cu cea mai mare secetă în România? Reactorul 1 de la Cernavodă, oprit și în august 2003
Anii cu cea mai mare secetă în România se întind pe tot parcursul veacului XX, dar îi regăsim și în acest secol, resimțindu-i în mod direct. Un fenomen asemănător are loc și în vara acestui an, când, din cauza debitului scăzut al Dunării, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit.
În anii cu cea mai mare secetă, România și românii au resimțit din plin consecințele acestui lucru, dar în funcție de condițiile generale de trai ale fiecărei epoci, dar și de progresele tehnologice apărute între timp.
Dacă în prima parte a secolului XX consecința lipsei de precipitații a fost inclusiv o foamete cruntă, ce a dus la moartea multor oameni, mai târziu efectele s-au măsurat mai ales în probleme de alimentare cu apă și energie sau, pur și simplu, în disconfortul cauzat de căldură în lipsa aparatelor de aer cpondiționat ori de facturile mari la curent.
Cei mai secetoși ani din România au influențat dramatic viața oamenilor
Știm deja că vara 2026 este una foarte călduroasă și secetoasă, acest lucru resimțindu-se în restricțiile de alimentare cu apă impuse deja în 141 de localități, precum și în măsurile luate de Guvern de limitare a consumului de energie electrică pentru marii consumatori industriali.
De asemenea, lipsa precipitațiilor în România, dar și din țările prin care trece în amonte de țara noastră, a făcut ca Dunărea să atingă un minim istoric al debitului, de sub 1.400 metri cubi pe secundă.
Este un record nedorit, ce-l depășește pe cel înregistrat pe cel din august 2003, de 1.600 mc/s și chiar pe cel din iarna lui 1996, când în luna ianuarie, din cauza sloiurilor de gheață, s-au înregistrat doar 1.400 mc/s.
„România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august,
Dunărea ar putea atinge la intrarea în ţară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.
În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formaţiunilor de gheaţă de pe sectorul românesc al Dunării”, transmitea, pe 1 august, Administrația Națională Apele Române, într-un comunicat citat de tvrinfo.ro.
Acest fapt a dus deja, din 28 iulie, la oprirea, pentru a doua oară în existența sa, a Reactorului 1 al Centralei de la Cernavodă, prima oară întâmplându-se pe 23 august 2003, oprirea durând până în 16 septembrie.
Acțiunile autorităților din ultima perioadă s-au îndreptat spre creșterea debitului apelor fluviului care sunt folosite de centrala nucleară pentru răcire, pentru păstrarea Reactorului 2 în funcțiune.
Dar perioadele secetă au lovit România și în epoci în care nu existau nici energie nucleară, nici aparate de aer condiționat, iar standardul de viață al majorității oamenilor era limitat spre pragul de supraviețuire.
Într-o listă a celor mai secetoși ani din secolul XX găsim: 1904, 1907, 1917, 1920, 1924, 1929, 1934, 1942, 1945, 1946, 1947, 1948, 1950, 1953, 1961, 1983, 1986, 1990, 1992, 1993, 1994 și 2000.
Dar nu se poate vorbi despre seceta din România fără să facem referire mai ales la cumplita foamete din perioada 1946-1947, ce s-a suprapus peste distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondiale ce abia se încheiase, în mai 1945.
Astfel, un val de căldură fără precedent a lovit România în vara lui 1946, ceea ce a dus și la o mare secetă, cu consecinţe dezastruoase asupra recoltelor, având ca ultim efect o foamete ce a secerat mii și mii de vieți.
Seceta din 1946 a cauzat o foamete cumplită în 1947
Potrivit informatiilor din presa vremii, cel mai mult au avut de suferit țăranii din zona Moldovei și a Munteniei, care s-au hrănit cu „porumb sovietic de la marea prietenă din Răsărit”, au baut apă cu rația și și-au vazut vitele murind de foame in grajduri.
La ordinul autorităților, în orașe nu se mai cocea decat pâine neagră. Dar și aceasta era vândută doar cu porția.
Dar în provinciile menționate mai sus seceta şi lipsa alimentelor au dus la disperare, moarte, înregistrându-se chiar și cazuri de canibalism și necrofagie, conform historia.ro.
Un prim episod de secetă s-a înregistrat încă din vara anului 1945, fiind afectate tot regiunile sudice şi răsăritene ale României, dar cea din 1946 a desăvârșit dezastrul.
Citește și: Unde se află Centrala de la Cernavodă, pe Dunăre? De ce e important brațul Bala? Câte brațe are fluviul?
Să nu uităm că, în acea vreme, nu existau aparate de aer condiționat, așa că oamenii -cel puțin cei din orașe - nu se puteau răcori decât aglomerându-se la ștranduri ori luând drumul pădurilor.
Dezastrul climatic din 1946 își va arăta „colții” și în anul următor, 1947, când foametea a persistat în România, cu consecințe dezastruoase pentru populație.
Prefigurând, parcă, acest lucru, generalul Constantin Sănătescu, fost prim-ministru în perioada 23 august 1944 - 5 decembrie 1944, nota în „Jurnalul” său, situația din ianuarie 1947.
„Începem acest an sub auspicii foarte triste. Seceta, neprevederea guvernului, prevalările ruşilor în contul armistiţiului şi consumul armatelor ruse de ocupaţie au adus foametea în ţară.
În special în Moldova se semnalează zilnic oameni ce mor de foame. Foametea nu s-a mai cunoscut sub această formă în România. (...)
Alimentele se găsesc greu şi la preţuri mari. Pâine de-abia mai căpătăm o dată pe săptămână, în celelalte zile doar mălai şi câteodată nimic”, nota Sănătescu.
Iunie 2025, cel mai secetos din istoria României
Potrivit unui studiu publicat în revista International Journal of Climatology, cele mai secetoase perioade din ultimii 172 de ani în România au fost:
- Ianuarie 1866 – August 1867;
- August 1873 – Septembrie 1874;
- Octombrie 1945 – Iulie 1947;
- Iunie 1990 – Aprilie 1991;
- August 2000 – Mai 2001;
- Octombrie 2018 – Martie 2021
Cel mai secetos an din deceniul trecut a fost 2011 iar recent, perioada martie 2022 – decembrie 2023 a venit cu deficit sever de precipitații.
Să trecem în revistă câțiva dintre anii apropiați nouă în care România a fost sub spectrul secetei:
2003
La stația meteo Sulina a fost un interval excepțional de 68 de zile fără ploaie, de la 9 aprilie, la 15 iunie. Aprilie a fost o lună extrem de rece la Sulina, cu minime cu au coborât și spre 0,5 C.
Tot în acel an s-a înregistrat și cea mai secetoasă lună de vară din istoria țării, în august.
Acest lucru a determinat, de altfel, oprirea, pentru prima oară de la punerea lui în funcțiune, în 1996, a Rectorului 1 de l Cernavodă.
2011
Sfârșitul verii și începutul toamnei au adus cea mai lungă și răspândită secetă în România din acest secol, fiind aproape două luni fără ploaie. Iată câteva exemple:
- 63 de zile la Craiova, între 6 august și 7 octombrie;
- 59 de zile la Târgu Jiu, între 11 august și 8 septembrie;
- 59 de zile la Bâcleș (jud Mehedinți), între 11 august și 8 septembrie;
- 58 de zile la Galați și Târgu Logrești (jud Gorj), între 12 august și 8 octombrie;
- 57 de zile la Slatina, Turnu Măgurele, Caracal și Roșiorii de Vede;
- 54 de zile la Sibiu.
Ulterior, 2019 a fost, din nou, u nul dintre cei mai călduroși și secetoși ani, iar și mai recent, 2025.
Citește și: Dunărea începe să crească în Ungaria. Magyar anunță încetarea reducerii voluntare a consumului de energie
„Au fost șapte luni secetoase, iar iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună din istorie, cu doar 18,9 mm precipitații față de media climatologică de 90,5 mm.
Vara 2025 a fost a patra cea mai secetoasă vară înregistrată la nivel național, Dobrogea fiind regiunea cea mai afectată, cu o medie de doar 34,3 mm precipitații'”, se arăta, la începutul acestui an, într-un comunicat al Administrației Naționale de Meteorologie, citat de Agerpres.
