1816, anul fără vară. Omenirea n-a văzut Soarele, iar recoltele au fost compromise. Care a fost cauza?
1816 a fost supranumit anul fără vară sau anul sărăciei. Și asta, din cauza unui fenomen natural care a dus la întunecarea cerului, astfel că omenirea aproape că nu a văzut Soarele în acel an, temperaturile scăzând mult sub valorile normale.
1816, cunoscut și sub denumirile de „Anul fără vară”sau „Anul sărăciei” a fost unul dintre cele mai dificile din ultimii 250 de ani, pentru omenire
Erupția vulcanului Tambora din Indonezia, în aprilie 1815, a provocat, pe parcursul unui an, o schimbare a climei globale.
A fost cea mai puternică erupție vulcanică din istoria scrisă a omenirii, clasificată cu gradul 7 pe Indicele de Explozivitate Vulcanică, cu consecințe care au afectat toată planeta.
Erupția unui vulcan, cauza anului fără vară
După uriașa erupție, materialele mai grele au căzut pe sol și pe suprafața oceanului.
Însă, atunci când particulele mai ușoare au ajuns în stratosferă, acestea s-au răspândit și au format un nor de aerosoli de dimensiunea Australiei.
Norul a împiedicat lumina Soarelui să ajungă pe Pământ și a modificat clima globală cu aproximativ 1-3 grade Celsius.
Citește și:
Efectele au devastat o mare parte a lumii în ceea ce ar fi trebuit să fie vara anului 1816.
Recoltele au fost compromise în întreaga Europă și în Statele Unite din cauza frigului și a lipsei de lumină solară, ceea ce a făcut ca prețurile cerealelor și ovăzului să crească vertiginos, potrivit nps.gov.
Ploile torențiale au inundat culturile din Irlanda, noi tulpini de holeră au ucis milioane de oameni în India, criminalitatea a devenit omniprezentă, iar în multe țări oamenii au murit de foame.
Primii coloniști europeni au fost atrași de clima temperată din estul Statelor Unite, unde ploile de primăvară și căldura verii ofereau condițiile perfecte pentru o agricultură productivă.
Recoltele bogate le asigurau hrana pe durata iernilor aspre și erau esențiale pentru supraviețuirea lor. Dar în 1816, vara nu a mai venit în multe state din America.
În luna mai, înghețul a distrus cea mai mare parte a culturilor din New York, Massachusetts, New Hampshire și Vermont.
Temperaturile verii 1816 au fost aproape de limita de îngheț
În iunie, zăpada abundentă a acoperit pământul în Albany, New York, și Dennysville, Maine, în timp ce înghețul a persistat timp de cinci nopți consecutive în Cape May, New Jersey.
Frigul neîncetat s-a prelungit până spre sfârșitul verii, într-o perioadă care, în mod normal, ar fi trebuit să fie sezonul recoltării.
Citește și: Zboruri anulate din cauza erupţiei vulcanului Etna. Cât sunt oprite aterizările pe aeroportul Catania
În iulie, lacurile și râurile au rămas înghețate până la sud de nord-vestul Pennsylvaniei, în timp ce în Virginia înghețul a persistat până în august.
Temperaturile au scăzut de la valori de vară peste normal la valori apropiate de îngheț în doar câteva ore.
Totul din cauza unei erupții vulcanice produse în cealaltă parte a lumii.
Cei care au supraviețuit acestei mici ere glaciare au fost martorii efectelor devastatoare pe care le poate avea o schimbare de doar câteva grade.
Până în 2050, temperatura medie globală este estimată să crească cu 1,5 - 2,5 grade Celsius.
Spre deosebire însă de schimbarea climatică globală din 1816, această modificare a temperaturii va fi permanentă și va fi provocată de activitatea umană, nu de natură.
