Sute de milioane de Euro din fonduri europene, în pericol din cauza „țarului” IMM-urilor, Florin Jianu
Florin Jianu, un fost ministru, lider de patronat și interlocutor recurent al premierilor, este descris drept omul care „împinge” criterii, apasă pe butoane și rămâne mereu în proximitatea programelor cu bani europeni.
Acum, România riscă să plătească de la bugetul de stat sute de milioane de Euro din fonduri europene din cauza unor criterii împinse de Jianu.
151 de firme în pericol să înapoieze banii primiți din fonduri europene
Finanțările prin două măsuri prin care firmele românești au primit sprijin de sute de milioane de Euro de la UE în perioada pandemiei sunt în pericol din cauza intervenției fostului ministru al IMM-urilor, Florin Jianu.
“Sunt 151 de firme vizate de un control al Autorității de Audit pentru măsurile 411 și 411bis. Este în derulare discuția de conciliere, să vedem câte rămân cu probleme ( dat banii înapoi parțial/total) “, a declarat pentru Newsweek România ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pâslaru.
Miza acestui control depășește cu mult cazul punctual al celor 151 de beneficiari verificați.
Măsurile 411 și 411 bis au reprezentat unele dintre cele mai mari scheme de sprijin pentru investiții productive destinate IMM-urilor după pandemie, cu un buget cumulat de aproximativ 648 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Citește și Ce spune Cseke Attila, despre creşterile de taxe din anul 2026. „Nu ne vom asuma”
Din această sumă, măsura 4.1.1 a avut un buget inițial de circa 400 de milioane de euro, iar extensia 4.1.1 bis – destinată retehnologizării – a fost estimată la aproximativ 290 de milioane de euro, cu posibilitatea supracontractării.
Mai mult, până la finalul anului 2024, plățile efective către firme au depășit deja 467 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că orice corecție financiară aplicată ulterior de Comisia Europeană nu ar mai fi o problemă teoretică, ci una cu impact direct asupra bugetului public.
Sute de milioane de Euro din fonduri europene, în pericol din cauza „țarului” IMM-urilor, Florin Jianu
În acest context, verificarea auditorilor nu este doar un exercițiu administrativ, ci un test de credibilitate pentru modul în care România a distribuit fonduri europene într-un moment în care presiunea pe absorbție este maximă, iar toleranța Bruxelles-ului pentru erori sistemice este tot mai mică.
Nu știu, nu este rolul meu să fac astfel de anchete care să ne spună dacă sunt și firmele domnului Jianu printre cele 151 și nici dacă domnia sa s-a rezumat doar la desenarea proastă a schemei de ajutor de stat sau avea și alte interese.
Jianu, un nume constant în aceeași poveste: programe publice, fonduri europene, criterii „care decid câștigătorii”
În România, puterea reală nu se vede doar în funcții.
Uneori se vede în cine intră în ședință, cine sună premierul și cine reușește să schimbe, la limită, reguli care fac diferența între „eligibil” și „respins”, între grant și faliment. Mai mulți foști miniștri conturează un tablou dur despre rolul jucat de Florin Jianu, fostul ministru al IMM-urilor și actualul președinte al IMM România, în jurul schemelor de ajutor de stat și al programelor finanțate din bani europeni.
Unul vorbește despre „intervenții” pe criterii de departajare la punctaje egale; altul afirmă că Jianu „a înnebunit” când o schemă a fost anulată, tocmai pentru că ar fi avut interese în piața de consultanță.
Jianu neagă orice rol decizional, afirmă că a transmis doar propuneri „prin canalele de dialog social” și respinge existența unor interese personale sau contracte de ile incriminate.
Această confruntare – acuzații din interiorul sistemului versus negare fermă – merită tratată ca o investigație despre mecanisme, nu ca o ceartă între persoane. Pentru că miza nu e un orgoliu.
Miza e cine controlează, informal, regulile jocului pe bani publici.
Dan Vâlceanu, fostul ministru de finanțe de la momentul în care au fost lansate cele două măsuri, descrie o succesiune de discuții în care ar fi fost implicat direct Nicolae Ciucă, iar Jianu ar fi insistat „cu dinții” pe două criterii de departajare la punctaj egal (numărul de angajați și gradul de tehnologizare).
„Acele modificări la măsura 4.1.1 s-au produs pentru s-au întâmplat două lucruri: după ce făcusem o dezbatere publică și stabilisem anumite chestiuni. Premierul Ciucă după discuții cu Jianu a decis să treacă peste mine.
A fost extrem de dezamăgitor să văd că vine unul de pe stradă ca Jianu și se duce să-l îmbrobodească pe premier. La prima discuție mi-a zic Ciucă că a avut o discuție cu Jianu, la a doua a fost și Jianu iar la a treia am fost doar eu Ciucă și Hegeduș și a rămas cum a vrut el.
Jianu ținea cu dinții după 2 criterii pe care le aplica la punctaj egal nu mai asigurau neutralitatea acelor criterii.
Atunci le-am zi că trebuie să comunice decizia pe site-ul guvernului și nu o comunic eu. Trebuie schimbată schema de ajutor de stat. Jianu a spus că nu se schimbă nimic, sunt prostii. Atunci Ciucă a comunicat pe site-ul guvernului, ca urmare a întâlnirii cu mediul de afaceri a luat această decizie.
Eu la mine pe pagina de Facebook am spus că decizia a fost luată ca urmare a întâlnirii cu Jianu și nu cu nimeni altcineva. Atunci Jianu a luat foc, mă suna, îmi scria fii bărbat raspunde la telefon, însă eu știam că se va ajunge aici.
Citește și: Titlurile de stat Tezaur 2026, o soluție de investiții sigure? Ce dobânzi oferă statul la început de an
Ciucă și-a asumat acele modificări printr-un comunciat de presă. M-am simțit luat de prost, ce mediu de afaceri? M-ai chemat cu ce-ți spune ție Jianu. Au dat drumul la bani și au început proiectele pe măsura 411 411 bis adică măsura 3. După care a venit Autoritatea de audit din cadrul Curții de Conturi și a zis că acele criterii nu mai corespund criteriile cu schema de sprijin și trebuie schimbată schema de sprijn. Ei nu trebuiau să se grăbească.
Schema de sprijin nu corespunde cu criteriile care s-au aplicat când s-au atribuit proiectele
Firmele săracele, care au luat bani pe această măsură, nu au nici o vină și acum ar trebui să le ceri banii înapoi, altfel banii îi plătește bugetul statului. Nu trebuie să verifice firmele dacă se încadreasă sau nu, acest lucru trebuie să-l facă MIPE, care știa că nu se încadrează.
Vâlceanu, care și-a dat și demisia la o lună după acest episod, spune că i-a fost frică de dosar penal: „În toată această poveste mi-a fost teamă de dosar penal, cineva ar putea să vină și să spună că eu anulez ca să mi bag niște firme în schemă.
La vremea respectivă erau zvonuri că Jianu ar fi fost băgat la o companie care acorda consultanță pe fonduri europene și că și-ar fi băgat criteriile acelea pentru ca firmele pe care le reprezintă să aiba de câștigat însă nu am nici o dovadă, doar speculații. Acesta e motivul pentru care m-am ferit de orice asociere cu distrugerea apelului de proiecte„.
Această declarație a lui Vâlceanu descrie exact zona gri în care se prăbușește încrederea: nu trebuie să existe o condamnare pentru ca o politică publică să fie suspectată că a fost croită „pentru cine trebuie”.
E suficient ca regulile să fie schimbate în ultimele zile, în spatele unei consultări publice, sub presiune politică, și pe baza unui lobby netransparent.
Jianu susținea, la vremea respectivă, că grila „nu se modifică” sau ajustări de departajare la punctaj egal.
Iar într-o declarație din 2022, el critica anumite criterii ca fiind „neconforme cerințelor IMM-urilor”.
Aceste poziționări arată că era un actor vocal și prezent în subiect, chiar dacă pretinde că nu avea „rol decizional”.
Năsui: ”Jianu a înnebunit când am anulat o măsură de sprijin”
Fostul ministru al economiei, Claudiu Năsui, afirmă că a anulat „măsura 3” (în contextul fraudelor) și că Jianu „a înnebunit” când a aflat: ”În guvernul Orban, Virgil Popescu a luat un miliard de Euro de la UE dar în piață au promis 1,5 mld euro, că stiau că nu o să mai aibă Ministerul Economiei și Comerțului. Mi-au zis să găsesc diferența de 500 milioane de Euro. Din cauza fraudelor am anulat măsura 3 am și am dat finanțări pe măsura 2.
Dupa aceea Jianu a innebunit când a aflat că anulez măsura 3, el are afaceri pe consultanță. Apoi a promis că reface măsura 3 și sub Ciucă au făcut 411. Ce au făcut cu 411, Dumnezeu cu mila”.
De altfel, Năsui a depus o sesizare la DNA pe modul cum au fost alocate fondurile care a fost în cele din urmă clasată.
Tot el susține că Jianu nu reprezintă mediul de afaceri : ”El nu reprezintă mediul de afaceri, am întâlnit mari șefi de patronate de care n-a auzit nimeni. Schema lor de afaceri este că îți iau banii pe dosarul depus pentru atragerea de astfel de finanțări chit că iei, chit că nu iei îți iau 1000 euro daca iti fac dosarul”.
DIICOT a anchetat una din firmele lui Jianu pentru suspiciuni de spălare de bani în dosarul Păvăleanu
Suspiciunile la adresa lui Jianu capătă greutate când se suprapun peste istoricul public al acestuia. Cea mai importantă companie unde a deținut acțiuni alături de soția sa, la rândul ei angajată la IMM România și implicată în atragerea de fonduri europene pentru IMMuri, a fost anchetată într-un uriaș dosar de crimă organizată în care erau implicate nume grele din PSD.
În urmă cu mai bine de zece ani, compania lui Jianu intrase în atenția procurorilor pentru tranzacții repetate de sute de mii de lei cu companii fantomă din rețeaua lui Păvăleanu.
Jianu a fost, cel puțin o parte din carieră, conectat profesional la zona consultanței și a proiectelor – exact zona în care, mai târziu, devine „reprezentantul IMM-urilor” și participant constant la discuții guvernamentale despre scheme de sprijin.
Newsweek România va detalia într-un articol viitor actualele afaceri cu fonduri europene ale familiei Jianu.
Dar și un raport al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi care a identificat deja nereguli care pot duce la corecții financiare. Raportul tehnic ridică întrebări despre modul în care au fost acordate punctajele.
Jianu respinge toate acuzațiile
Jianu se apără și neagă toate acuzațiile susținând că nu a avut nici o putere în luarea deciziilor pe schemele de ajutor de stat cum sunt 411 și 411 bis și că nu a făcut nici o intervenție:
“Orice decizie pe schemele de ajutor de stat, inclusiv pe cea menționată de dumneavoastră, este luată doar de factorii de decizie și de autoritățile competente (Ministerul și ministrul Fondurilor Europene, Primul Ministru etc). Nu am avut nici o intervenție care să aibă rol decizional în schema de ajutor pe care o menționati. Ceea ce am făcut, ca și în cazul tuturor consultărilor pe care le-am avut în calitate de reprezentant al IMM România, a fost să prezint guvernului propunerile organizațiilor întreprinderilor mici și mijlocii care sunt reprezentate de IMM România, propuneri care sunt înaintate oficial prin canalele de dialog social.
Prin urmare, nu am deținut nicio calitate oficială pentru a putea lua decizii pe schema menționata, întreaga responsabilitate fiind a factorilor de decizie, nu a cuiva din exteriorul sistemului de decizie”.
Punctual pe măsurile 411 și 411bis, Jianu susține că nici el și nici membrii familiei sale nu au avut nici o conexiune de nici un fel cu această schema de ajutor: “Pe aceste două măsuri de sprijin nu am nici un contract si nici un interes; nu am deținut și nu am nici o legătura cu vreun contract, nici un membru al familiei nu a deținut vreun contract, nu cunosc nici o firmă care a aplicat”.
