VIDEO Cum arată avioanele-cisternă pe care SUA le aduc în România. Ce avioane de război pot alimenta în aer?
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și solicitarea de ultimă oră ale SUA de a disloca avioane-cisternă la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu reprezintă un moment extrem de important pentru viitorul parteneriatului între România și Statele Unite.
Imediat ce România a primit o solicitare din partea SUA privind dislocarea unor avioane militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în contextul războiului din Iran, în spațiul public românesc s-a instalat teama țara noastră ar putea deveni o "țintă legitimă" pentru Iran.
Cum arată avioanele-cisternă pe care SUA le aduc în România. Ce avioane de război pot alimenta în aer?
Președintele Nicușor Dan a explicat cu nu ar fi vorba de avioane de război, ci despre avioane-cisternă, care ar urma să fie folosite pentru alimentarea în aer a aeronavelor de război care operează în conflictul din Orient și anumite echipamente de monitorizare și supraveghere satelitare, care sporesc securitatea României.
Statele Unite folosesc două tipuri de astfel de aeronave-cisternă pentru a ajuta forțele aeriene aflate în misiune în diferite teatre de război. Aceste aeronave sunt capabile să realimenteze în zbor avioane ale Forțelor Aeriene, Marinei și Corpului de Marină, dar și aeronave ale statelor aliate din cadrul NATO.
Realimentarea aeriană permite avioanelor de luptă să execute misiuni la distanțe de mii de kilometri, să patruleze ore întregi sau să participe la operațiuni complexe fără a reveni la bază.
Citește și: Cum ne apără "străinii", puși la zid de Călin Georgescu, în cazul unui atac iranian. Ce apărare are România
Boeing KC-135 Stratotanker
Cel mai cunoscut avion-cisternă utilizat de Forțele Aeriene americane este Boeing KC-135 Stratotanker. Această aeronavă reprezintă de peste 60 de ani coloana vertebrală a capacității de realimentare aeriană a Forțelor Aeriene americane.
KC-135 este echipat cu patru motoare turbofan montate sub aripi și poate decola cu o greutate totală de până la aproximativ 146 de tone. Avionul poate zbura cu o viteză de aproximativ 530 mile pe oră și poate atinge un plafon de zbor de peste 15.000 de metri, potrivit af.mil.
Rolul său principal este transferul de combustibil către aeronavele aflate în misiune. Aproape tot combustibilul transportat de avion poate fi transferat prin intermediul unui braț telescopic de alimentare, controlat de un operator aflat în partea din spate a aeronavei.
Operatorul boom-ului dirijează brațul de realimentare către avionul receptor, iar procesul se desfășoară în timpul zborului, la viteze și altitudini ridicate.În anumite configurații, KC-135 poate utiliza și un sistem de tip „drog”, un dispozitiv în formă de pâlnie care permite realimentarea aeronavelor dotate cu sondă.
Unele versiuni ale avionului sunt echipate cu sisteme multipunct montate pe vârfurile aripilor, ceea ce permite alimentarea simultană a două aeronave.
Pe lângă rolul de cisternă aeriană, avionul poate transporta până la 37 de pasageri sau aproximativ 37 de tone de marfă. De asemenea, poate fi configurat pentru evacuări aeromedicale și transportul pacienților pe targă.
Boeing KC-46 Pegasus
O generație mult mai modernă de avion-cisternă este Boeing KC-46A Pegasus, dezvoltată pentru a înlocui treptat flota îmbătrânită de KC-135.
KC-46A reprezintă prima etapă a programului de recapitalizare a flotei de avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene americane și oferă capacități mult mai mari de realimentare, transport și evacuare aeromedicală, potrivit af.mil.
Aeronava poate realimenta majoritatea avioanelor militare cu aripi fixe capabile să primească combustibil în aer. Sistemul de realimentare utilizează un braț controlat prin tehnologie fly-by-wire, care permite transferul precis al combustibilului către aeronave mari sau către avioane de luptă.
Pe lângă brațul principal, avionul este echipat și cu sistemul furtun și drogue, ceea ce permite realimentarea unor aeronave diferite de cele compatibile cu sistemul clasic. Combustibilul poate fi transferat prin brațul central, prin drog sau prin podurile de realimentare montate pe aripi.
Atunci când este echipat cu sistemul WARP (Wing Aerial Refueling Pods), KC-46A poate realimenta simultan mai multe aeronave în aer.
Operatorul sistemului de realimentare controlează întregul proces dintr-o stație modernă dotată cu afișaje panoramice și camere video de înaltă rezoluție care oferă o imagine completă asupra aeronavelor care se apropie pentru alimentare.
În același timp, avionul poate transporta o combinație de marfă, pasageri și echipamente medicale. Aeronava poate transporta până la 18 paleți de marfă și aproximativ 58 de pasageri sau poate fi configurată pentru misiuni de evacuare aeromedicală.
KC-46A este propulsat de două motoare Pratt & Whitney 4062 și poate decola cu o greutate maximă de aproximativ 188 de tone. Capacitatea totală de combustibil depășește 96 de tone, ceea ce îi permite să susțină operațiuni aeriene complexe.
Programul KC-46A a început în 2011, iar primul zbor al aeronavei a avut loc în 2014. Primul avion operațional a fost livrat Forțelor Aeriene americane în 2019 la baza McConnell din Kansas. În total, Forțele Aeriene americane intenționează să opereze aproximativ 179 de astfel de avioane.
Ce avioane de luptă pot fi alimentate în aer
Avioanele-cisternă americane pot realimenta o gamă largă de aeronave militare. Printre acestea se numără avioanele de luptă F-16 Fighting Falcon, F-15 Eagle, F-35 Lightning II sau bombardiere strategice precum B-52 Stratofortress.
De asemenea, pot fi alimentate în aer și aeronave ale aliaților NATO, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon sau Rafale care participă frecvent la misiuni de poliție aeriană în Europa. Această capacitate extinde dramatic raza de acțiune a aviației militare și permite desfășurarea unor operațiuni aeriene complexe în teatre îndepărtate de operațiuni.
