Summitul renunțării la ipocrizie. A aliaților Americii

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 20.07.2018 - 10:17

Desfășurat în noul sediu de la Bruxelles, între 11 și 12 iulie, reuniunea liderilor Alianței Nord-Atlantice a fost acaparată de tensiunile dintre SUA și partenerii europeni legate de sumele alocate apărării colective

SHARE

„Va fi summitul supraviețuirii NATO“. Am văzut titlul acesta în multe publicații europene de prestigiu. Ca de fiecare dată, presa ostilă s-a străduit mult să convingă opinia publică de faptul că NATO, cea mai puternică alianță militară a Occidentului democratic, este în pragul disoluției. Desigur, „vinovat“ pentru toate acestea este… Donald Trump. Demonizatul președinte al Americii, al cărui temperament este foarte greu de acceptat, dar ale cărui argumente sunt la fel de greu de demontat. 

Cum toată lumea se aștepta ca Trump „să răstoarne din nou masa“ aliaților, pe subiectul cheltuielilor cu apărarea colectivă, presa europeană a pregătit terenul, prezentându-l pe liderul de la Casa Albă drept scandalagiul de serviciu. Lucru care l-a iritat foarte tare pe Trump, un politician cu un ego deja proverbial.

Summitul NATO desfășurat în noul sediu al Alianței de la Bruxelles, între 11 și 12 iulie, a fost mai degrabă summitul renunțării la ipocrizie. A fost summitul în care Germania a fost acuzată de președintele SUA pentru duplicitatea cu care tratează relația cu Rusia. 

Cearta pe bani

Președintele SUA a aruncat buzduganul în timp ce se afla în zbor spre Bruxelles. Germania a început să-i plătească Rusiei, ţară de care vrea să fie protejată, miliarde de dolari pentru necesarul său de energie provenind dintr-un nou gazoduct ce are ca sursă Rusia. „Este inacceptabil!’’, a scris Trump pe Twitter. El a catalogat Germania drept prizoniera Rusiei și a anunțat că America va refuza să mai plătească pentru securitatea ei. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurări că știe ce reprezintă pericolul rusesc pentru Europa, precizând că nu a uitat că Germania de Est a fost sub ocupație sovietică. 

Un lucru este cert: America are destule motive să fie nemulțumită de angajamentul financiar al aliaților. SUA suportă, de ani buni, aproximativ 70% din bugetul NATO.

În 2017, de pildă, cheltuielile militare ale celor 29 de țări membre ale NATO au însumat 900 miliarde de dolari. Dintre acestea SUA au acoperit 610 miliarde de dolari. Cifrele aparțin Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

SUA a alocat constant 3,5% din PIB pentru Apărare, mult peste ținta de 2%. De altfel, doar câteva țări din Alianța Nord- Atlantică au atins în prezent acest obiectiv: Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%).

Chiar dacă raportul anual al NATO indică România drept a șasea țară aliată care a alocat 2% din PIB pentru Apărare, adevărul este că procentul se situează undeva la 1,8%. Avantajul competitiv al țării noastre este că o mare parte din acest buget este destinat dezvoltării capabilităților militare. Adică, achiziției de armament, de la producători din țările membre NATO. Ținta NATO fiind de 20%, România a atins 33%, țara noastră fiind la egalitate cu Luxemburg (33%) și în fața Lituaniei (31%), Turciei (30.5%), Bulgariei (29.5%) și SUA (28%).

La polul opus, Germania cheltuiește în prezent doar 1,22% și plănuiește să atingă 1,5% din PIB abia în 2024. La rândul ei, Franța contribuie în prezent la bugetul NATO cu doar 1,8% din PIB.

Spirite încinse

În spatele ușilor închise, discuțiile despre contribuțiile financiare ale țărilor membre s-au inflamat. Negocierile, deosebit de tumultoase, nu s-au finalizat în prima zi de summit, ci au continuat și a doua zi. Din această cauză a avut loc un moment straniu, când oficialilor din Ucraina și Georgia li s-a cerut să părăsească sala în care trebuiau să participe la un mini-summit cu NATO, pentru că a fost convocată o sesiune extraordinară, la care participă doar Aliații. Sesiunea a fost cerută de Donald Trump, nemulțumit că, în prima zi, țările- membre nu și-au luat angajamente suficient de clare în ceea ce privește contribuțiile financiare. El și-a anulat toate bilateralele din acea zi, inclusiv pe cea cu președintele României, Klaus Iohannis. 

Trump a dat, tot pe Twitter, semnalul că America nu e mulțumită de cum au decurs discuțiile  și a apreciat că, pe viitor, contribuțiile țărilor membre ar trebui să atingă 4% din PIB. El a indicat în mod explicit Germania, Spania și Belgia printre țările care nu-și onorează angajamentele financiare. 

Amenințări voalate

Coincidență sau nu, două agenții de presă din Germania și Belgia au publicat, pe surse diplomatice, informația că Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea SUA din NATO. Informație dezmințită de Agenția Reuters, care, la rândul ei, a citit mai multe surse oficiale anonime. Chiar dacă nu s-a referit explicit la ieșirea din NATO, Trump ar fi spus, potrivit mai multor surse convergente: „Aliații nu au livrat. Pot să fac ce vreau pentru că această Alianță nu are nicio legitimitate“. 

Speculațiile au fost alimentate de însuși liderul de la Casa Albă, care a refuzat să le spună jurnaliștilor dacă i-a amenințat pe aliați că va retrage SUA din NATO. Întrebat fiind dacă ar putea lua această decizie fără aprobarea Congresului american, Trump a răspuns: „Cred că probabil aș putea, dar acest lucru nu este necesar“.

În cele din urmă, aliații au ajuns la un compromis referitor la împărțirea echitabilă a poverii financiare, compromis care se regăsește în Declarația finală a Summitului. 

Bugetele pentru apărare exprimate în procente din PIB

Toţi aliaţii au început să crească bugetul pentru apărare în termeni reali, iar două treimi dintre aliaţi au planuri naţionale elaborate pentru a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Mai mult de jumătate dintre aliaţi cheltuiesc mai mult de 20% din bugetul de apărare pe programe de înzestrare, inclusiv cercetare şi dezvoltare şi, potrivit planurilor lor naţionale, 24 dintre aliaţi vor atinge ţinta de 20% până în 2024.“

Donald Trump s-a declarat „foarte, foarte mulţumit“ de rezultatul negocierilor. „După atingerea obiectivului de 2%, vom începe să discutăm despre creşterea acestui prag. 4% este cifra potrivită“, a spus Trump.

România și-a atins obiectivele

Pentru România, Summitul NATO de la Bruxelles a fost un succes, obiectivul urmărit de țara noastră fiind eliminarea oricăror diferențe dintre nordul și sudul flancului estic. Aliații au acceptat ca țara noastră să găzduiască un centru de comandă operațional terestru de trei stele, care va fi deservit de circa 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO, ce vor asigura legătura între nivelul tactic și cel strategic. Mai mult, brigada multinaţională, pe care România o găzduiește deja la Craiova, a primit caracter permanent.

 Un fapt fără precedent este solicitarea adresată Rusiei, în Declarația finală, de a- și retrage trupele din Republica Moldova și de a se angaja „în mod constructiv în procesul de soluționare“ a situației din Transnistria. Liderii Alianței Nord-Atlantice și-au afirmat „sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în cadrul granițelor acestora recunoscute pe plan internațional“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -