Statele Unite au impus marţi sancţiuni împotriva unor entităţi din Iran şi Rusia, pe care le acuză de tentative de amestec în alegerile care au avut loc în noiembrie în SUA, relatează Reuters.
Departamentul Trezoreriei SUA a susţinut într-o declaraţie că respectivele entităţi - o organizaţie afiliată Corpului Gărzilor Revoluţionare din Iran (IRGC) şi o alta afiliată serviciului de informaţii militare al Rusiei - au urmărit "să alimenteze tensiunile socio-politice şi să influenţeze electoratul american în timpul alegerilor din 2024".
Potrivit instituţiei americane, acea organizaţie iraniană, denumită "Centrul de Producţie pentru Design Cognitiv" (Cognitive Design Production Center), a planificat operaţiuni de influenţă începând cel puţin din anul 2023, în timp ce organizaţia rusă, cu sediul la Moscova şi denumită Centrul de Expertiză Geopolitică (Center for Geopolitical Expertise CGE), a făcut să circule dezinformări despre unii candidaţi în alegeri şi a condus şi finanţat crearea de "deepfakes".
Trezoreria americană mai afirmă că CGE a manipulat un videoclip pentru a produce "acuzaţii nefondate la adresa unui candidat la vicepreşedinţie în 2024", fără a preciza numele acestuia.
"Guvernele Iranului şi Rusiei au vizat procesele şi instituţiile noastre electorale şi au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare ţintite", spune Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism şi Informaţii Financiare.
Statele Unite vor rămâne vigilente în faţa adversarilor care ne-ar putea submina democraţia", a mai indicat instituţia americană.
Republicanul Donald Trump a obţinut o victorie clară în faţa democratei Kamala Harris la alegerile din 5 noiembrie.
De asemenea, republicanii au obţinut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, dar cu o majoritate fragilă, situaţie ce prefigurează dificultăţi pentru ei în promovarea măsurilor economice ale noii administraţii şi a agendei politico-sociale conservatoare promise de Trump, în care se regăseşte combaterea ideologiei woke.
Noul preşedinte îşi preia mandatul pe 20 ianuarie, iar printre priorităţile sale de politică externă a insistat asupra negocierii unui acord de pace care să pună capăt războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina.
Până atunci, preşedintele democrat în exerciţiu, Joe Biden, încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congresul american, el anunţând luni un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari.
