Separatiștii din Osetia de Sud organizează referendum pentru alipirea regiunii la Rusia în 17 iulie

"Preşedintele" încă în exerciţiu Anatoli Bibilov a "semnat un decret privind organizarea unui referendum în republica Osetia de Sud", a declarat serviciul său de presă într-un comunicat, evocând "aspiraţia istorică" a locuitorilor acestui mic teritoriu caucazian de a se alătura Rusiei, cu care se învecinează.

"Ne întoarcem acasă!", a comentat Bibilov pe contul său Telegram. "A venit momentul să ne unim odată pentru totdeauna. Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Este începutul unei mari noi istorii", a adăugat el.

Citește și: FOTO Rușii și-au instalat sisteme antiaeriene „Tor-M2” şi „Panţîri” pe Insula Șerpilor

"Preşedintele" încă în exerciţiu al Osetiei de Sud, Anatoli Bibilov, a pierdut alegerile

Anatoli Bibilov nu a reuşit să se facă reales în funcţia de "preşedinte" la începutul lunii, iar Rusia şi-a exprimat speranţa că succesorul său în acest post, Alan Gagloev, va şti să asigure "continuitatea" în relaţiile cu Moscova.

Osetia de Sud a fost în centrul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul i-a recunoscut independenţa, precum şi a celei unei alte regiuni separatiste georgiene, Abhazia, şi a instalat acolo baze militare.

Anunţul privind viitorul referendum a fost făcut în cea de-a 79-a zi a invaziei ruse în Ucraina, notează AFP.

Regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost de asemenea recunoscută de Moscova, şi-au exprimat şi ele interesul de a se integra în Rusia.

Citește și: Reuters: Portul Constanța, într-o cursă contra cronometru pentru livrarea cerealelor din Ucraina

Ofensiva rusă împotriva Ucrainei a suscitat un elan de solidaritate în Georgia.

Aceasta calificase deja în trecută drept "inacceptabil" planul Osetiei de Sud de a organiza un referendum privind alăturarea sa Federaţiei Ruse.

În august 2008, Rusia a atacat Georgia, al cărei guvern lupta împotriva miliţiilor proruse în această regiune, după ce acestea bombardaseră localităţi georgiene.

Luptele s-au încheiat după cinci zile prin instituirea unei încetări a focului, negociată de Uniunea Europeană, dar care s-au soldat cu peste 700 de morţi şi au provocat strămutarea a zeci de mii de georgieni.