Semne tot mai clare că Putin ar putea ataca o țară NATO în 2026. Narva, posibilul punct fierbinte
Analiști occidentali avertizează că Vladimir Putin ar putea folosi un eventual acord de pace în Ucraina pentru a se regrupa și a lansa o nouă ofensivă, posibil chiar împotriva unui stat NATO. Orașul estonian Narva apare ca un scenariu-cheie.
Președintele rus Vladimir Putin nu privește războiul din Ucraina ca pe un final, ci ca pe o etapă strategică. Chiar și în cazul unui acord de pace, analiștii occidentali avertizează că liderul de la Kremlin ar putea folosi pauza pentru a-și reface armata și a pregăti o nouă confruntare, posibil chiar cu NATO, potrivit unei analize publicate de The Sun.
Semne tot mai clare că Putin ar putea ataca o țară NATO în 2026. Narva, posibilul punct fierbinte
Un nume revine constant în evaluările experților: Narva, un oraș estonian aflat chiar la granița cu Rusia, cu o populație majoritar rusofonă și o poziție strategică extrem de sensibilă pentru alianța nord-atlantică.
„Există toate semnalele că Putin consideră anul 2026 drept momentul său”, avertizează Tim Wilsey, fost diplomat britanic și profesor la King’s College London.
„Nu a mai avut de mult timp un asemenea cumul de oportunități - slăbiciuni în Ucraina, oboseală în Occident, diviziuni politice și incertitudine la Washington.”
Citește și: Fostul șef al Roscosmos îl amenință pe Trump din cauza Groenlandei: „Va urma al Treilea Război Mondial”
Putin mizează Upe un „acord favorabil”
Potrivit lui Wilsey, Kremlinul ar putea prezenta orice compromis drept o mare victorie internă, indiferent de costurile reale.
„Există șanse serioase ca Putin să obțină un acord favorabil lui și să-l prezinte acasă drept un triumf istoric”, spune analistul. „Dar asta nu ar însemna sfârșitul proiectului său imperial.”
Experții avertizează că o „pace” care oprește luptele, dar nu și ambițiile Kremlinului, ar oferi Rusiei timpul necesar pentru refacerea armatei – un proces estimat la aproximativ trei ani – și pentru intensificarea războiului hibrid: sabotaj, asasinate, influență politică și presiuni indirecte.
„Dacă armele tac în Ucraina, următoarea fază nu va fi mai sigură, ci mai murdară”, avertizează Wilsey.
Citește și: Washington Post: Kremlinul, tot mai izolat. Politica haotică a lui Trump a erodat autoritatea lui Putin
Narva, testul suprem pentru NATO
Cel mai riscant scenariu rămâne, în opinia sa, Narva, oraș estonian cu aproximativ 80% populație rusofonă, aflat chiar pe linia de contact dintre NATO și Rusia.
„Întrebarea reală este: chiar credem că Statele Unite ar intra într-un război pentru un singur oraș din Estonia?”, spune Wilsey. „Nu mai sunt sigur.”
Narva este separată de Rusia doar de un râu, iar de cealaltă parte se află orașul rus Ivangorod. Cele două localități au fost unite istoric, fiind despărțite după recâștigarea independenței Estonia. La începutul anilor ’90, Narva a votat chiar pentru autonomie într-un referendum neoficial, considerat ilegal de Tallinn, un episod despre care se crede că a fost discret încurajat de Moscova.
În 2022, Putin a declarat public că Narva ar fi „teritoriu rusesc istoric”, afirmație care a declanșat alarme serioase în capitalele NATO.
Alan Mendoza, director al think tank-ului Henry Jackson Society, susține că evoluția situației depinde în mare măsură de garanțiile de securitate oferite Ucrainei și de poziția administrației americane.
„Dacă există garanții ferme, susținute de SUA, Putin probabil va face un pas înapoi pentru moment”, explică Mendoza. „Dacă nu, va continua un război rece cu incursiuni fierbinți.”
În acest context, rolul lui Donald Trump devine esențial. „O mare parte din ce se va întâmpla cu Putin în 2026 depinde de ce va decide Trump”, spune Mendoza.
Între timp, conflictul din Ucraina rămâne intens. Atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice continuă, iar ONU raportează sute de victime civile lunar. Rusia își amplifică amenințările, inclusiv prin formarea unor unități dotate cu rachete hipersonice Oreshnik, prezentate de Kremlin drept „imposibil de interceptat”.
Europa a aprobat un sprijin financiar consistent pentru Kiev, însă insuficient pe termen lung, în timp ce autoritățile ucrainene avertizează asupra unui prag critic de finanțare în următorii doi ani.
„Europa se mișcă prea încet, exact în cel mai prost moment”, avertizează Wilsey. „Nu văd semne că va compensa retragerea sprijinului american.”
Un avertisment pentru 2026
Pentru analiști, mesajul transmis de Kremlin este unul de încredere și sfidare: disponibilitate pentru pace, dar doar în condițiile Moscovei.
Concluzia este clară: 2026 ar putea deveni anul în care Vladimir Putin încearcă să transforme o pauză în conflict într-o nouă ofensivă strategică.
„Nu contează doar ce face Putin”, subliniază Mendoza. „Contează ce facem noi. Asta va decide dacă 2026 va fi un an bun pentru el – sau nu.”
