Washington Post: Kremlinul, tot mai izolat. Politica haotică a lui Trump a erodat autoritatea lui Putin
Autoritatea lui Vladimir Putin este în declin atât intern, cât și extern, pe fondul războiului de uzură dus de Rusia în Ucraina și al presiunilor SUA asupra aliaților Rusiei. The Washington Post arată cum influența Kremlinului devine tot mai puțin credibilă pe scena geopolitică.
Autoritatea și credibilitatea președintelui rus Vladimir Putin se află într-un declin vizibil, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, inclusiv în ochii președintelui american Donald Trump, ai aliaților-cheie ai Moscovei și ai comunității ruse pro-război. Concluzia aparține unei analize publicate de The Washington Post, care citează evaluările mai multor analiști înclusiv ruși.
Kremlinul, tot mai izolat. Politica haotică a lui Trump a erodat autoritatea lui Putin
Potrivit publicației americane, războiul împotriva Ucrainei, prelungit și lipsit de perspective clare de încheiere, devine tot mai iritant chiar și pentru cercurile apropiate Kremlinului.
În acest context, aliații Rusiei, printre care Venezuela, Siria sau Iran, fie pierd teren, fie se confruntă cu presiuni directe din partea Statelor Unite, ceea ce face ca garanțiile internaționale oferite de Moscova să pară din ce în ce mai puțin convingătoare.
The Washington Post notează că declarațiile lui Putin privind sprijinul în politica externă nu mai sunt tratate cu seriozitate, iar o parte dintre radicalii pro-Kremlin cer măsuri mult mai dure pentru a restabili ceea ce ei numesc „autoritatea pierdută” a Rusiei pe scena globală.
Citește și: CNN: Ruptura dintre America lui Trump și Europa, "arma geopolitică" ideală pentru Putin
„Rusia trebuie să facă ceva teribil pentru a-și recâștiga reputația. În lumea lui Trump, contează doar brutalitatea, forța și distrugerea în masă”, a declarat ideologul de extremă dreapta Alexander Dugin, exprimând frustrarea susținătorilor regimului de la Moscova.
Politica haotică a lui Trump a dezorientat politica externă rusească
Abordarea haotică și mai degrabă tranzacțională a administrației Trump, axată pe acorduri și profit, și nu pe valori democratice, a dezorientat politica externă rusă, construită tradițional pe confruntarea directă cu Washingtonul.
Citește și: Trump îl amenință pe Putin cu un submarin nuclear: „Oprește războiul, nu mai testa rachete”
Un fost înalt oficial al Kremlinului, citat sub protecția anonimatului, susține că Putin se află într-o poziție delicată: „Relațiile sale cu Trump nu pot fi numite o prioritate, dar el nu este pregătit să sacrifice totul de dragul confruntării. Obiectivul principal este să pună capăt acestui război cu demnitate”.
Deși Rusia a semnat în 2025 acorduri de parteneriat strategic cu Venezuela și Iranul, reacția Kremlinului a fost una extrem de rezervată după capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele americane și după declarațiile SUA de sprijin pentru protestele antiguvernamentale din Iran. Moscova s-a limitat la apeluri generale privind respectarea dreptului internațional.
Aliații lui Putin, lăsați fără sprijin
Analiștii citați de The Washington Post consideră că dependența de relațiile cu Donald Trump îl constrânge pe Putin chiar și în situații în care Statele Unite au acționat direct împotriva intereselor rusești, inclusiv prin confiscarea unui petrolier.
Amintim că la începutul acestei luni, după o urmărire de o săptămână în marea liberă, în care Rusia a folosit un submarin nuclear și avioane, forțele americane au abordat și capturat un petrolier sub pavilion rus în Oceanul Atlantic, ceea ce a dus la o scurtă escaladare a tensiunilor dintre Washington și Moscova.
Petrolierul, numit inițial Bella 1, fusese sancționat de Statele Unite în 2024 pentru că opera ca parte a unei „flote fantomă” de petroliere care transportau petrol iranian ilegal.
„Reacția lui Putin pare ciudată, dar este foarte logică: el nu îl atacă pe Trump pentru că speră la o înțelegere simetrică a nevoilor Rusiei. Putin știe că, dacă reacționează exagerat, dacă arată că este dureros pentru el, toată lumea îi va vedea slăbiciunea”, a declarat într-un interviu politologul rus Vladimir Pastukhov, profesor onorific la University College London.
Trump simte acest lucru, iar acesta se potrivește cu înțelegerea reciprocă a celor doi lideri asupra lumii și a conducerii politice.
„Trump va continua să-și joace jocul fără a face excepții speciale pentru Putin dacă acesta își arată slăbiciunea sau prostia”, a spus Pastukhov.
„Când este puternic, va fi tratat ca o persoană puternică, când este slab, va fi pedepsit.”
În același timp, Rusia nu mai reușește nici să stabilizeze aceste state aliate, nici să le sprijine eficient în fața presiunii americane.
Doctrina Putin 2025 s-a prăbușit
Un alt moment cheie care a evidențiat credibilitatea în scădere a lui Putin în ochii lui Trump a fost când Kremlinul a făcut afirmații exagerate și ușor de contrazis, potrivit cărora Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Putin din Valdai. Aceste acuzații erau în mod evident exagerate și, după ce le-a luat în considerare inițial, Trump le-a respins public.
„Sunt convins că Trump nu mai crede în Putin, dar acest lucru nu este un motiv pentru el să renunțe la dorința sa de a încheia acorduri, fie ele economice sau politice. Trump consideră astfel de declarații un joc diplomatic, în care nu este profitabil pentru el să-i acorde lui Putin puncte în plus”, a declarat oligarhul rus Mihail Hodorkovski.
Desclarațiile oscilante ale lui Trump au năucit la propriu conducerea de la Kremlin. Într-un interviu acordat joi agenției Reuters, Trump a insistat încă o dată că Putin era pregătit pentru un acord de pace și că Ucraina era obstacolul, însă în multe alte declarații Trump ataca Rusia, pe care o acuza că refuză acordul de pace cu Ucraina.
The Washington Post mai arată că slăbirea poziției Rusiei în politica externă coincide cu o nemulțumire tot mai mare în rândul populației față de războiul prelungit din Ucraina. Conflictul a erodat mitul puterii militare ruse și a amplificat dificultățile socio-economice.
Un moment considerat simbolic este faptul că războiul împotriva Ucrainei a ajuns să dureze mai mult decât participarea URSS la al Doilea Război Mondial.
În cercurile pro-război, această comparație este tot mai des interpretată ca un semn al unei înfrângeri strategice a Rusiei, în condițiile în care linia frontului nu s-a mai modificat de la inceputul invaziei, dar Rusia a pierdut în jur de 1.000.000 de soldați, morți sau foarte grav răniți pe front.
Trump și Putin folosesc în mod obișnuit minciuni față de electoratul lor și denaturează faptele pentru a justifica actele de agresiune împotriva altor țări. Dar Rusia se confruntă acum cu o administrație americană imprevizibilă și la fel de obraznică - una care s-a îndepărtat radical de normele predecesorilor săi, iar Moscova este tot mai pierdută în încercarea sa de a se adapta la această nouă realitate impusă de administrația Trump.
„Președintele SUA a fost „dus de nas” de Kremlin pe tot parcursul anului 2025. Situația „Doctrina Putin 2025”, care a permis continuarea acțiunilor militare și l-a menținut pe Trump în sfera de influență relativă a Kremlinului, s-ar putea să nu mai funcționeze după Anul Nou”, a scris săptămâna trecută analistul politic rus Andrei Kolesnikov.
Bloggerul militar Maksim Kalashnikov a declarat pe Telegram că „inima lui este foarte grea” și că „este deja clar că toate beneficiile acestui război vor fi culeși de Statele Unite și China, în timp ce rușii vor rămâne cu sânge, ruine și pierderi”.
Deși este dificil să se evalueze opinia publică în general și credibilitatea lui Putin într-un mediu autoritar, cu legi stricte de cenzură, politologul rus Ekaterina Schulmann, stabilită la Berlin, vede indicii în sondajele de opinie, inclusiv într-un studiu recent care a relevat că nivelul de pesimism în societatea rusă a crescut brusc anul trecut.
„Pacea este acum o dorință aproape universală în societatea rusă. Odată cu intrarea în funcție a administrației Trump, a existat o explozie de speranță: sfârșitul războiului era în sfârșit la orizont, dar această speranță nu s-a materializat”, a spus Schulmann, afirmând că, în opinia ei, societatea rusă a suferit un șoc psihologic.
Și, întrucât discuțiile politice normale sunt imposibile, rușii se confruntă cu o lipsă de soluții sau strategii de ieșire, doar cu nemulțumire, anxietate și frustrare.
„Între timp, președintele Putin este perceput ca întruchiparea status quo-ului. Cred că în 2025, societatea rusă și, probabil, elitele, au ajuns la o mentalitate în care președintele este atât garantul poziției lor, cât și un obstacol. Acum, el este perceput ca stând între ei și pace”, a spus ea.