joi 09 octombrie
EUR 5.0953 USD 4.3848
Abonează-te
Newsweek România

Război total: Cinci state NATO pun mine antipersonal pe 3.000 km de graniță cu Rusia

Data publicării: 09.10.2025 • 19:00 Data actualizării: 09.10.2025 • 19:00
Militar care lucrează la deminaret - Foto: Profimedia images (imagine cu caracter ilustrativ)
Militar care lucrează la deminaret - Foto: Profimedia images (imagine cu caracter ilustrativ)
Operațiuni de deminare
Operațiuni de deminare

Cinci țări NATO vecine cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Belarus, au anunțat că vor renunța la Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal de către semnatari.

Aceste state – Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia – au acum planuri de a crea o zonă întinsă de 3.000 de kilometri de teren minat, ca parte a eforturilor defensive împotriva oricărui posibil atac din partea Rusiei.

Război total: Cinci state NATO pun mine antipersonal pe 3.000 km de graniță cu Rusia

Decizia de a crea astfel de câmpuri minate vine ca urmare a recunoașterii amenințării crescânde din partea Rusiei și a efectului defensiv important — dovedit în timpul actualului război din Ucraina — pe care îl pot genera atât minele antipersonal (AP), cât și minele antitanc (AT), arată novayagazeta.eu.

Minele AT nu sunt acoperite de tratatul de la Ottawa și toate țările sunt libere să le utilizeze. Minele AT vizează numai vehiculele (greutatea unui om nu le poate declanșa). Principala problemă cu minele AP, care vizează oamenii, este că ele pot fi declanșate atât de civili, cât și de soldați.

Consolidarea poziției Kievului

Noi cercetări arată că aceste arme i-au conferit lui Zelenski un plus de putere de negociere cu Putin. Ca atare, acestea sunt considerate nu numai arme nediscriminatorii, ci și arme a căror „persistență” înseamnă că pot rămâne un pericol mult timp după încheierea oricărui conflict. Interzicerea lor este considerată de mulți ca fiind o „imperativ etic”.

În era actuală a dezvoltării militare, dominată de introducerea sistemelor de arme de înaltă tehnologie, se pare că minele terestre de joasă tehnologie, nesofisticate și relativ ieftine – care pot fi amplasate în număr de milioane – pot juca un rol semnificativ în războiul modern.

Câmpurile minate s-au dovedit a fi foarte eficiente ca instrument defensiv în actualul război din Ucraina, datorită capacității lor de a perturba atacurile inamice. Această recunoaștere a însemnat pentru aceste cinci state membre NATO că aderarea lor la Tratatul de la Ottawa a trebuit să ia sfârșit, în ciuda faptului că acesta se bazează pe preocupări umanitare.

Aceste cinci state au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului pentru retragerea din tratat. Marea Britanie a fost, de asemenea, semnatară în 1997 și rămâne în continuare obligată să respecte prevederile acestuia. Statele Unite, Rusia și China nu au semnat tratatul de la bun început.

Minele terestre s-au dovedit a fi un instrument defensiv important în războiul din Ucraina. În primele zile ale invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022, partea ucraineană a plasat foarte repede o parte din stocul său de mine antitanc din era sovietică.

Operațiuni de deminare

Acestea au fost foarte eficiente în limitarea avansului inițial al coloanelor blindate rusești (termenul „blindate” acoperind atât tancurile, cât și alte vehicule blindate) către Kiev. Aceste mine au creat perturbări, deoarece forțele ruse au fost oprite sau au fost nevoite să găsească alte rute în jurul câmpurilor minate.

Întârzierile au permis forțelor ucrainene să stabilească poziții defensive solide, care au oprit în cele din urmă coloanele rusești și au dus la întoarcerea acestora înainte de a ajunge la Kiev.

Misiune imposibilă?

Un plan european de creare a unei zone tampon pe linia frontului din Ucraina pare din ce în ce mai nerealist. Forțele ucrainene au lansat apoi propria ofensivă blindată în vara anului 2023. Aceste forțe, antrenate și echipate până atunci de statele NATO și folosind tehnici de război combinate ale NATO, au fost, de asemenea, blocate în câmpuri minate dense rusești. Înaintarea lor a fost oprită.

Prezența unor câmpuri vaste de mine AP și AT a făcut imposibilă aplicarea principiului „războiului de manevră”, care se bazează pe mișcare, inițiativă și surpriză și care, conform instructorilor NATO, ar fi trebuit să asigure victoria ucrainienilor. Rușii numesc câmpurile lor minate defensive „insurmontabile”.

Citește și: Dughin anunță hegemonia Rusiei în Europa: "Putinismul a învins în SUA. Europa de Est va fi rusească"

Având în vedere puterea câmpurilor minate, ambele părți au înțeles în cele din urmă că prezența lor trebuia să însemne o regândire a modului în care ar trebui să se desfășoare războiul. Minele au dus la o schimbare de tactică.

Câmpurile minate constituie baza „centurii de fortărețe” a forțelor ucrainene în cea mai mare parte a regiunii Donbas.

În ciuda faptului că Kievul a semnat tratatul de la Ottawa în 2005, era clar că forțele sale foloseau în mod considerabil minele antipersonal interzise, alături de minele antitanc „legale”.

Ucraina s-a retras oficial din Tratatul de la Ottawa abia în iunie anul acesta. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a justificat retragerea pe baza faptului că „minele antipersonal ... foarte adesea nu au alternativă ca instrument de apărare”.

Citește și: Alertă iminentă de război. Europa, lăsată singură în fața Rusiei. SUA își retrag sprijinul militar

Măsurile defensive rusești, precum cele ale forțelor ucrainene, fac utilizare considerabilă a minelor. Partea rusă poate recurge la ceea ce este considerat a fi cel mai mare stoc din lume, în special de mine antipersonal (se spune că ar fi în număr de aproximativ 26,5 milioane). Zelensky a acuzat Rusia că utilizează mine antipersonal „cu un cinism extrem”, referindu-se la presupusa amplasare de capcane cu mine antipersonal pe cadavrele soldaților ruși.

Ceea ce este interesant aici este faptul că tehnologia foarte veche a minelor terestre este combinată cu cea mult mai nouă a dronelor. Câmpurile minate pot fi acum amplasate mult mai eficient folosind drone pentru a le planta, în loc să se facă manual, așa cum era norma. Dronele au schimbat modul în care se desfășoară războiul cu mine.

Având în vedere ceea ce se întâmplă în Ucraina, este acum bine înțeles că minele pot face mai mult decât să ajute la deciderea cursului unor simple angajamente militare tactice; ele pot crea rezultate strategice. În esență, ele pot decide rezultatul războaielor.

Având în vedere acest lucru, cele cinci state membre NATO s-au retras din Tratatul de la Ottawa. Minele antipersonal sunt în mod evident necesare pe câmpurile de luptă de astăzi. Ele sunt considerate un complement esențial al minelor antitanc. Fiecare tip are rolul său defensiv de jucat.

Astfel, aceste cinci state încearcă acum să-și procure propriile mine AP pe plan intern și să le achiziționeze din SUA. Într-un mod oarecum controversat, administrația fostului președinte american Joe Biden luase deja o decizie, chiar înainte ca Donald Trump să devină președinte, de a furniza Ucrainei un număr considerabil de mine AP „nepersistente”. La acea vreme, Kievul era încă semnatar al Tratatului de la Ottawa.

Minele AP și AT s-au dovedit a fi instrumente esențiale în războiul modern. Astăzi, războiul din Ucraina este caracterizat și dominat, din cauza prezenței minelor, de apărare și nu de ofensivă. Liniile frontului sunt în mare parte statice. Oricât de umile, ieftine și simple ar fi, minele terestre par să joace un rol crucial în războiul modern.

Mai multe articole din secțiunea Internațional

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România

Newsweek România Ultima oră

Newsweek România
Ultima oră