Procurorul Patricia Benavides 'a decis să deschidă o anchetă preliminară împotriva preşedintei Dina Boluarte, a preşedintelui Consiliului de miniştri Alberto Otarola, a ministrului de interne Victor Rojas, a ministrului apărării Jorge Chavez', a anunţat marţi parchetul pe Twitter.
Ancheta se referă la fapte de 'genocid, omor calificat şi rănire gravă, comise în timpul manifestaţiilor din lunile decembrie 2022 şi ianuarie 2023 în regiunile Apurimac, La Libertad, Punon, Junin, Arequipa şi Ayacucho', a precizat parchetul.
Ancheta îi mai vizează pe ex-preşedintele Consiliului de miniştri Pedro Angulo şi pe fostul ministru de interne Cesar Cervantes, care au făcut parte din guvernul Dinei Boluarte între 7 şi 21 decembrie. În total, 22 de persoane au murit în timpul manifestaţiilor din aceste două săptămâni, conform Agerpres.
citeşte şi: "Asta ni s-a arătat". Ce spun şamanii din Peru despre războiul Rusiei în Ucraina
Cel puţin 40 de persoane şi-au pierdut viaţa şi mai mult de 600 a fost rănite în Peru în timpul protestelor care au urmat destituirii şi arestării, la 7 decembrie, a preşedintelui de stânga Pedro Castillo, acuzat de tentativă de lovitură de stat pentru că ar fi încercat să dizolve parlamentul care se pregătea să-l demită din funcţie.
Manifestanţii cer plecarea Dinei Boluarte, care i-a succedat lui Castillo, şi desfăşurarea imediată de alegeri anticipate. Deşi provenită din acelaşi partid de inspiraţie marxistă (Peru Libre) al lui Castillo, Dina Boluarte este considerată de manifestanţi o 'trădătoare'.
Epicentrul protestelor este regiunea aymara (un popor ameridian) Puno, la frontiera cu Bolivia şi pe malurile lacului Titicaca, unde o grevă pe termen nelimitat este în vigoare de la 4 ianuarie şi unde au avut loc confruntări grave şi jafuri.
Guvernul a decretat marţi restricţii de circulaţie timp de trei zile în Puno, după moartea a 18 persoane la manifestaţii începând de luni.
Peru urmează să primească azi o misiune a Comisiei interamericane a drepturilor omului (CIDH), trimisă pentru a anchetă cu privire la manifestaţii şi răspunsul forţelor de ordine.
Guvernul peruan încerca marţi să obţină un vot de încredere din partea legislativului (controlat de dreapta), o cerinţă constituţională pentru a putea rămâne în funcţie.
