Prima decizie a noii majorități rusofile din parlamentul Bulgariei: Anchetarea oligarhilor, blocată
Prima decizie a noii majorități rusofile din parlamentul Bulgariei: Anchetarea oligarhilor, blocată
În prima zi lucrătoare a noului parlament al Bulgariei, partidul Bulgaria Progresistă (PB) al pro-rusului Rumen Radev s-a aflat în centrul unei dispute politice, după ce a refuzat să susțină propunerile de creare a unor comisii parlamentare care să vizeze figuri influente și oligarhi precum Delyan Peevski și Ivo Prokopiev.
Voturile au fost interpretate ca un semnal al abordării prudente a partidului față de confruntările structurate în jurul influenței oligarhice, în ciuda promisiunilor sale publice de a contesta structurile de putere înrădăcinate, informează Novinite.com.
Prima decizie a noii majorități rusofile din parlamentul Bulgariei: Anchetarea oligarhilor, blocată
Liderul grupului parlamentar PB, Petar Vitanov, a respins utilitatea unor astfel de organisme de anchetă, argumentând că „comisiile temporare sunt doar PR” și insistând că vor urma în curând acțiuni mai substanțiale.
El a adăugat că Peevski face parte din ceea ce a descris ca fiind cadrul oligarhic al țării, subliniind totodată că partidul nu depinde de sprijinul GERB sau DPS, deși menține dialogul parlamentar cu toate grupurile.
Abținerile deputaților PB s-au dovedit decisive, împiedicând efectiv înființarea ambelor comisii propuse pentru anchetarea oligarhilor bulgari.
În cadrul aceleiași dezbateri, Slavi Vassilev, un deputat PB, a apărat decizia de a nu sprijini comisiile, numindu-le „o palavre” care nu pot produce rezultate reale.
El a susținut că decizii semnificative vor fi luate ulterior de Consiliul de Miniștri, în special în ceea ce privește aspecte precum securitatea și supravegherea instituțională a lui Peevski.
Vassilev a indicat, de asemenea, că PB va acționa odată ce structurile de guvernare vor fi complet formate, punând accent pe reținere și ordine procedurală, mai degrabă decât pe anchete parlamentare imediate.
O altă poziție a PB a fost subliniată de Anton Kutev, care a insistat că partidul nu va legifera asupra a ceea ce el a numit cazuri izolate.
El a declarat că „nu vom adopta legi pentru a rezolva cazuri private” și a susținut că deciziile privind aranjamentele de securitate și acțiunile instituționale ar trebui să rămână în competența organismelor de stat autorizate.
Kutev a prezentat, de asemenea, abordarea PB ca un efort de a restabili funcționalitatea instituțională, spunând că Adunarea Națională nu ar trebui să acționeze ca un organism de anchetă care vizează politicieni individuali.
Dezbaterea internă s-a extins și la critici mai ample din partea figurilor opoziției, care au acuzat PB că a permis indirect menținerea status quo-ului prin abținere.
Reprezentanții „Bulgariei Democrate” au susținut că comisiile parlamentare sunt instrumente necesare pentru a examina presupusele rețele oligarhice și protecția instituțională, în timp ce PB a susținut că astfel de mecanisme riscă să se transforme în forumuri politizate fără consecințe practice.
Controversa a fost intensificată și mai mult de declarațiile care legau funcția parlamentară și statutul de securitate al lui Peevski de reforme mai ample de guvernare.
Oficialii PB au sugerat că măsurile simbolice, cum ar fi transformarea biroului 222A într-un muzeu sau spațiu de lectură, au demonstrat o schimbare în cultura instituțională, în timp ce criticii au susținut că aceste gesturi nu înlocuiesc măsurile substanțiale de responsabilitate.
În paralel, reprezentanții PB au reiterat că filosofia de guvernare a partidului este axată pe restabilirea ordinii și a disciplinei instituționale.
Vassilev a declarat că PB a intrat în parlament cu un mandat din partea alegătorilor de a asigura „ordinea, decența și eficiența”, semnalând totodată că comunicarea cu mass-media va fi mai controlată în viitor, reprezentanți desemnați ocupându-se de interogatoriile publice.
Disputa privind comisiile a devenit astfel un test timpuriu al poziționării politice a PB: între intenția sa declarată de a confrunta rețelele de influență înrădăcinate și preferința sa pentru prudența procedurală și procesul decizional condus de executiv.
