Politico: Cum încearcă Europa să salveze Groenlanda de Donald Trump. Planuri de compromis și scenarii militare
Liderii europeni tratează tot mai serios amenințările lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, inclusiv prin forță militară. UE caută soluții urgente, de la negocieri și investiții masive până la presiuni economice și scenarii militare pentru a împiedica acest scenariu.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au declarat miercuri că Groenlanda „o țară nu este de luat”, după ce Administrația Trump a readus în discuție, tot mai agresiv, posibilitatea unei preluări militare a teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, aliat istoric al SUA și stat NATO, scrie Politico.eu.
Cum încearcă Europa să salveze Groenlanda de Donald Trump. Planuri de compromis și scenarii militare
Dacă până recent retorica lui Donald Trump era tratată ca o exagerare, acum guvernele europene admit că amenințarea este reală și caută cu disperare un plan de răspuns.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”, a declarat un diplomat al UE la curent cu discuțiile interne. „El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat miercuri că intenționează să discute săptămâna viitoare cu oficialii danezi despre achiziționarea Groenlandei de către SUA. Casa Albă a transmis că Trump ar prefera o soluție negociată și ar lua în calcul cumpărarea insulei, însă nu exclude o preluare militară.
Planurile Europei pentru a opri ambițiile lui Trump asupra Groenlandei
În Europa, reacțiile s-au intensificat. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a anunțat că a discutat cu omologii săi din Germania și Polonia despre un răspuns european comun.
„Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările și atacurile la adresa securității și intereselor sale”, a spus Barrot. „Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată... așa că amenințările trebuie să înceteze.”
Potrivit Politico, oficiali europeni, diplomați, experți și membri NATO admit, sub protecția anonimatului, că nu există un plan clar.
„Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce instrumente avem de fapt la dispoziție”, a declarat un fost deputat danez. „Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor.”
Citește și: New York Times: Trump vrea să cumpere Groenlanda. Amenință cu războiul pentru a negocia cu Danemarca
Opțiunea 1: Compromisul și securizarea Groenlandei
Trump susține că Groenlanda este vitală pentru securitatea SUA și acuză Danemarca că nu face suficient pentru a contracara activitatea Rusiei și Chinei în Arctica. Un fost oficial NATO a sugerat că NATO ar putea media între Groenlanda, Danemarca și SUA, așa cum a făcut în alte dispute interne ale alianței.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că Washingtonul nu consideră Groenlanda suficient securizată: „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid... Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”
Citește și: Trump, pe urmele lui Putin: „Nimeni nu s-ar lupta cu SUA pentru Groenlanda”. NATO, la un pas de implozie
Aliații NATO analizează propuneri precum creșterea cheltuielilor de apărare în Arctica, exerciții militare suplimentare și chiar trimiterea de trupe pentru a liniști SUA. A fost avansată și ideea unui program „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry.
Opțiunea 2: Bani și investiții pentru Groenlanda
Administrația Trump a susținut deschis mișcarea de independență a Groenlandei, sugerând că un acord cu SUA ar aduce un aflux masiv de bani americani. În replică, UE și Danemarca încearcă să demonstreze că pot oferi o alternativă mai atractivă.
Comisia Europeană intenționează să dubleze finanțarea pentru Groenlanda începând din 2028, până la aproape 530 de milioane de euro pentru o perioadă de șapte ani, potrivit unui proiect de propunere bugetară. Groenlanda ar putea primi și fonduri suplimentare de 44 de milioane de euro pentru teritorii îndepărtate asociate UE.
„Avem foarte mulți oameni sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei”, a declarat Kuno Fencker, susținător al independenței.
Opțiunea 3: Răzbunare economică
UE ar putea apela la Instrumentul anti-coerciune – așa-numita „bazooka comercială” – creat după primul mandat al lui Trump. Aceasta permite represalii comerciale în cazul discriminării economice.
„Avem exporturi către Statele Unite de puțin peste 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste mărfuri avem o cotă de piață de peste 50%”, a declarat Bernd Lange, subliniind pârghiile UE. Problema rămâne însă credibilitatea amenințării, după experiențele anterioare cu Trump.
Opțiunea 4: Trupele pe teren
Dacă SUA ar recurge la forță, opțiunile Europei sunt limitate. Expertul militar Thomas Crosbie avertizează că un răspuns preventiv ar fi imposibil. Totuși, în cazul unei incursiuni limitate, ar putea exista tentative de arestare, considerate acțiuni penale.
Legal, Danemarca ar putea fi obligată să răspundă militar. Un ordin din 1952 prevede că trupele trebuie „să intre imediat în luptă, fără a aștepta sau a solicita ordine” în cazul unui atac asupra teritoriului danez.
Diplomați europeni sugerează că state precum Germania și Franța ar putea trimite trupe în Groenlanda, la cererea Copenhagăi, pentru a crește costul politic și militar al unei acțiuni americane.
„Este un teritoriu complet neexplorat, dar este foarte posibil ca vieți omenești să fie pierdute în încercarea de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei”, a avertizat Crosbie.
