Este o decizie anunţată de Consiliul de stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă franceză, în urma unor contestaţii depuse de o serie de organizaţii.
Mai multe sindicate – de magistraţi, de avocaţi dar şi mai generale precum CGT sau Force ouvrière – au contestat la Consiliul de stat trei decrete care extindeau posibilitatea de fişare a cetăţenilor. In opinia celei mai înalte jurisdicţii administrative franceze, aceste texte nu ameninţă însă de o manieră disproporţionată libertatea de opinie, de conştinţă, de religie sau sindicală.
Pe scurt, în numele siguranţei statului, poliţia şi jandarmeria vor putea deci înregistra «obiceiurile de viaţă» şi «activităţile online» ale cetăţenilor pe care îi au în vizor, pe care îi anchetează în vederea recrutării lor în posturi zise «sensibile», potrivit RFI.
Până acum, se puteau recenza de către autorităţile competente doar «activităţile politice, filosofice, religioase sau sindicale» ale persoanelor fizice. Noile decrete introduc noţiuni neclare precum «opinie» politică, «convingere» filosofică sau religioasă şi «apartenenţă» sindicală.
Contraatacând criticilor care au apărut pe reţelele de socializare, Gérald Darmanin, ministrul francez de interne, a respins orice idee a guvernului de a instaura o supraveghere electronică a populaţiei. Guvernul afirmă că aceste decrete sunt utile doar forţelor de ordine pentru a preveni acte de violenţă sau teroriste şi nu pentru a institui vreun delict de opinie.
Trei fişiere sunt vizate de aceste decrete care le extind prerogativele. Mai întâi, fişierul anchetelor administrative legate de securitatea publică şi care este folosit la recrutarea funcţionarilor în posturile sensibile. Se urmăreşte prin noile decrete evitarea recrutării unor persoane potenţial periculoase sau radicalizate.
Celelalte două fişiere impactate de noile decrete tratează informaţii legate de securitatea statului. In total, cele trei fişiere regrupau la sfârşitul anului trecut circa 350.000 de nume.
Toate aceste persoane vor avea deci de acum încolo în dreptul numelor lor eventuala lor apartenenţă politică, sindicală sau religioasă şi date despre viaţa lor privată, orientarea sexuală sau practicile lor sportive şi comportamentele lor pe reţelele de socializare – fotografii sau comentarii, de exemplu.
