Marco Rubio merge la summitul NATO de la Ankara cu un mesaj dur de la Trump: „Este foarte dezamăgit de Europa”
Secretarul de stat Marco Rubio merge la reuniunea NATO din Suedia cu un mesaj dur din partea președintelui Donald Trump, nemulțumit de statele europene care au refuzat sprijin militar pentru operațiunile SUA împotriva Iranului și de nivelul redus al contribuțiilor la apărare.
Secretarul de stat american Marco Rubio se întâlnește vineri cu miniștrii de externe ai NATO, la reuniunea organizată în orașul suedez Helsingborg, într-un moment tensionat pentru relația dintre Washington și aliații europeni.
Marco Rubio merge la summitul NATO de la Ankara cu un mesaj dur de la Trump: „Este foarte dezamăgit de Europa”
Întâlnirea are loc după ce președintele Donald Trump a criticat dur mai multe state membre NATO pentru poziția lor în conflictul cu Iranul și după ce administrația americană a anunțat retragerea a 5.000 de militari americani din Europa, potrivit France 24.
Înainte de plecarea spre Suedia, Marco Rubio a declarat că liderul de la Casa Albă este „foarte dezamăgit” de unele state europene care nu au permis utilizarea bazelor militare americane pentru operațiunile din Orientul Mijlociu.
„Există ţări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze - atunci de ce faceţi parte din NATO? Este o întrebare foarte justă. Să fim corecţi, alte ţări din NATO au fost foarte de ajutor. Dar trebuie să discutăm despre asta”, a declarat Marco Rubio.
Amintim că președintele Donald Trump a criticat în ultimele săptămâni aliații NATO pentru că nu au susținut suficient campania militară americano-israeliană împotriva Iranului și a sugerat inclusiv posibilitatea reducerii implicării Statelor Unite în alianță.
Citește și: Criză fără precedent în NATO. Europa se pregătește pentru scenariul fără SUA, după atacurile lui Trump
Washingtonul a confirmat deja reducerea prezenței militare americane în Europa, iar oficialii americani au transmis că această strategie face parte dintr-un proces mai amplu de repoziționare strategică. Decizia a provocat îngrijorare în capitalele europene, mai ales după anunțurile contradictorii privind retragerea unor trupe din Germania și amânarea desfășurării unei brigăzi în Polonia.
În paralel, Statele Unite au informat aliații că renunță și la planul de desfășurare a rachetelor Tomahawk cu rază lungă în Germania.
Europenii încearcă să calmeze tensiunile înaintea summitului NATO de la Ankara
La reuniunea din Suedia, statele europene încearcă să reducă tensiunile cu Washingtonul și să transmită că sunt pregătite să își asume un rol mai mare în securitatea continentului și în protejarea rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz.
Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare în timpul conflictului, iar mai multe state europene au prepoziționat nave militare în regiune în cadrul unei coaliții coordonate de Londra și Paris.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să liniștească aliații europeni și a declarat că reducerea graduală a prezenței americane era de așteptat.
„Aliaţii europeni şi canadieni au auzit apelul american la acţiune”, a afirmat Mark Rutte.
Comandantul suprem al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, a transmis că eventualele reduceri suplimentare de trupe americane se vor desfășura pe parcursul mai multor ani, pentru a oferi timp statelor europene să își dezvolte propriile capacități militare.
Ucraina și cheltuielile militare, printre marile teme ale summitului
Reuniunea de la Helsingborg este văzută și ca o etapă-cheie de pregătire pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie și așteptat cu emoție de liderii europeni.
Aliații europeni intenționează să anunțe noi contracte de armament, inclusiv cu companii americane, într-o încercare de a demonstra administrației Trump că își consolidează capacitățile de apărare. În paralel, NATO încearcă să obțină un nou angajament financiar pentru sprijinirea Ucrainei.
Mark Rutte a propus ca statele membre NATO, fără Statele Unite, să aloce cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar acordat Kievului.
„Sunt, de asemenea, multe ţări care nu cheltuiesc suficient”, a declarat secretarul general NATO.
Franța se află printre statele criticate de unii aliați pentru nivelul redus al sprijinului financiar direct acordat Ucrainei, deși Parisul susține că contribuie prin informații militare și prin inițiative diplomatice și de securitate.
