Libertatea presei la nivel global, la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Ce se întâmplă în România?

Pentru prima dată în istoria Indicelui Libertății Presei (World Press Freedom Index), calculat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), starea globală a libertății presei este catalogată la ora actuală drept „situație dificilă”.

Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificilă” sau „foarte gravă” pentru libertatea presei.

În ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în studiul World Press Freedom Index nu a fost niciodată atât de scăzut.

Iar conform unui raport UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin în ultimii 14 ani. A scăzut cu 10% din 2012.

Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX - cele două războaie mondiale și Războiul Rece.

Libertatea presei la nivel global, la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Ce se întâmplă în România?

Doar 7 țări din cele evaluate de RSF, toate din Europa de Nord, sunt clasificate ca având o libertate a presei „bună”, Norvegia conducând din nou clasamentul.

Franța este evaluată ca fiind „satisfăcătoare” și plasată pe locul 25.

Iar Statele Unite au ajuns în categoria „problematică”, coborând pe locul 64.

RSF citează presiunea crescândă asupra jurnaliștilor sub președintele Donald Trump, descriind acțiunile acestuia față de mass-media ca fiind „sistematice” și indică cazuri precum detenția și deportarea jurnalistului Mario Guevara, alături de reducerile finanțării pentru radiodifuziunea internațională din SUA.

În România e mai bine ca în Ungaria și Bulgaria, dar mai rău ca în Gambia sau Ghana

Libertatea presei în Ungaria a scăzut cu 6 poziții în clasamentul RSF față de 2025, ajungând pe locul 74. 

Iar în Bulgaria, în ultimul an, Indexul Libertății Presei a scăzut cu o poziție, vecinii ocupând locul 71. 

În comparație cu cele două state vecine, libertatea presei în România stă mai bine, țara noastră ocupând locul 49 în World Press Freedom Index 2026 și urcând 6 poziții față de 2025. 

Dar, libertea presei în România e mai slabă, de exemplu, decât în Gambia (locul 46) sau în Ghana (locul 39).

Radiografia presei din România

„România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic.

Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media - în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice - și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.

(...)

Piața este diversificată, dar fragmentată, cu numeroase canale TV și site-uri de știri a căror sustenabilitate este fragilă.

Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă.

Independența mass-media suferă din cauza încercărilor de interferență politică, în special în ceea ce privește numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale Consiliului Național al Audiovizualului.

Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări media opace.

Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.

Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate din cauza interferenței Rusiei în campania politică prin intermediul rețelelor de socializare.

Legislația care protejează libertatea presei și accesul la informații fiabile este insuficient aplicată, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional.

Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să preseze pentru a-și dezvălui sursele.

Numărul proceselor abuzive (SLAPP) este în creștere, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei.

Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte.

Deși cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții.

Practica răspândită de a deturna fonduri publice către mass-media, într-un mod netransparent, distorsionează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media.

Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența din partea unor narațiuni înșelătoare și a știrilor false din partea unor instituții media și a unor politicieni, în special în contextul războiului din Ucraina.

Unele grupuri de populație tind să aibă încredere în aceste informații false, care uneori converg cu propaganda rusească și alimentează neîncrederea lor în mass-media”, notează RSF. 

„Siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidării”, se mai arată în raportul RSF.