Fiecare dintre cei 153 de candidaţi a trebuit să facă dovada patriotismului şi a loialităţii politice faţă de China pentru a putea candida pentru un loc.
În consecinţă, activiştii pro-democraţie au fost împiedicaţi să candideze sau au renunţat să o facă, dacă nu se află deja în închisoare sau nu au fugit în străinătate. Majoritatea candidaţilor au un profil similar.
Regulile electorale din Hong Kong, impuse de China comunistă după protestele masive pro-democraţie din 2019
Din cele 90 de locuri ale Consiliului Legislativ, doar 20 sunt disponibile prin vot universal, jumătate din numărul anterior, restul de locuri fiind ocupate prin numiri de către diferite comitete şi grupuri de interese loiale regimului chinez.
Singura necunoscută reală a scrutinului va fi aşadar prezenţa la vot, un termometru al aderării locuitorilor din Hong-Kong la noul sistem electoral.
Noile reguli au fost impuse de Beijing ca parte a întăririi controlului asupra Hong Kong-ului după protestele masive pro-democraţie din 2019.
Toţi locuitorii din Hong Kong cu drept de vot, aproximativ 4,5 milioane dintr-o populaţie totală de 7,5 milioane, pot vota la acest scrutin.
Şefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, şi miniştrii săi au intensificat apelurile pentru a merge la vot. Guvernul a făcut publicitate în ziare, a distribuit pliante în cutiile poştale şi a trimis masiv mesaje text prin care le-a amintit locuitorilor din Hong Kong să voteze. Transportul public este gratuit în ziua alegerilor.
În pofida acestor eforturi, ultimele sondaje estimează o participare la vot de aproximativ 48%, ceea ce ar reprezenta o prezentă scăzută.
"Atunci când guvernul face lucrurile corect şi credibilitatea sa este puternică, prezenţa la vot este mai redusă deoarece oamenii nu simt cu adevărat nevoia să aleagă noi reprezentanţi", a declarat Carrie Lam pentru presa de stat chineză săptămâna trecută.
Sondajele independente recente au evaluat popularitatea doamnei Lam la aproximativ 36%.
Consiliul Legislativ, organismul responsabil cu adoptarea legilor în fosta colonie britanică
Consiliul Legislativ este organismul responsabil cu adoptarea legilor în fosta colonie britanică al cărei sistem juridic rămâne diferit de cel al Chinei continentale. Chiar dacă figurile loiale Beijingului au avut întotdeauna majoritatea locurilor în Consiliu, o minoritate de opozanţi era tolerată, ceea ce dădea naştere unor dezbateri adesea foarte aprinse. Noile reguli impuse de Beijing pun capăt acestei tradiţii.
Peste zece oficiali aleşi la scrutinul anterior din 2016 se află în prezent în închisoare în temeiul legii vizând securitatea naţională impusă de Beijing anul trecut, iar trei au fugit în străinătate.
Beijingul susţine că acest sistem electoral "îmbunătăţit" va eradica elementele "anti-chinezeşti" şi va permite adoptarea mai rapidă a legilor.
Scrutinul are loc între 8:30 a.m. (1:30 a.m. GMT) şi 10:30 p.m. (2:30 p.m. GMT).
În Hong Kong sunt legale abţinerea de la vot sau anularea acestuia. Începând însă de anul acesta, încurajarea acestor practici constitue infracţiune penală.
Zece persoane au fost arestate în temeiul noii legi, în principal pentru apeluri la boicotare lansate pe reţelele de socializare. Au fost, de asemenea, emise mandate de arestare pentru activiştii pro-democraţie fugiţi în străinătate, care au făcut, la rândul lor, apel la boicotarea alegerilor.
Poliţia a desfăşurat duminică peste 10.000 de ofiţeri pe străzile din Hong Kong pentru a preveni orice incident.
