Senatul Franței cere încă 14 miliarde de euro pentru Armată până în 2030 prin noul plan bugetar
Senatul francez a propus miercuri creșterea efortului bugetar pentru armată, votând în comisia de specialitate o anvelopă de 14 miliarde de euro suplimentare până în 2030.
Această sumă vine în plus față de cele 436 de miliarde de euro solicitate de guvern prin actualizarea legii de programare militară, potrivit AFP.
Într-un context marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, senatorii vor să meargă mai departe decât executivul.
Senatul Franței cere încă 14 miliarde de euro pentru Armată până în 2030 prin noul plan bugetar
"Ceea ce ni se propune astăzi, este o programare care ne permite doar să securizăm legea de programare precedentă", şi-a exprimat regretul într-o conferinţă de presă preşedintele Comisiei de apărare, Cédric Perrin, din formaţiunea Republicanii, care doreşte să dea mai multă ambiţie legii de programare militară şi să o aducă "în coerenţă cu ameninţările pentru care ne pregăteşte guvernul".
Comisia a adoptat în cursul dimineţii un proiect de lege care actualizează marile orientări ale ţării în materie de apărare şi mijloace pentru armată care urmează, în versiunea sa guvernamentală, să ridice la 436 miliarde de euro cheltuielile militare prevăzute până la sfârşitul deceniului.
Senatul se pronunţă pentru un efort superior - de 450 de miliarde de euro - şi doreşte ca bugetul armatei să reprezinte în 2030 cel puţin 2,7% din PIB, faţă de 2,5% în proiectul adoptat în ultimele zile de Adunarea naţională.
Camera superioară propune astfel menţinerea în fiecare an până în 2030 suma angajată în 2026 pentru apărare, respectiv 6,7 miliarde de euro.
"Încercăm să repartizăm această progresie, pentru a face în aşa fel încât efortul să fie împărţit între perioada 2026-2030 şi perioada 2030-2035", a afirmat Perrin.
În materie de materiale militare, comisia Senatului doreşte creşterea numărului lor sau dezvoltarea în domenii precum drone sau capacitate de lovire în profunzime. Aceasta şi-ar dori, de pildă, să sporească flota Forţelor Navale cu trei fregate suplimentare până în 2035, ridicând numărul lor total la 18.
Fiind vorba despre capacităţi de lovire în profunzime, comisia doreşte dezvoltarea unor rachete balistice convenţionale cu o rază de acţiune de 2.500 km şi de rachete balistice aer-sol cu o rază de 1.000 de kilometri, conform Agerpres.
Citește și Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să evite orice călătorie în Statul Israel
"Am văzut în Orientul Mijlociu, în principal prin utilizarea sa de către Israel, că această rachetă aerobalistică de 1.000 km este în mod special eficientă. Este o componentă care ne lipseşte", a precizat el.
În ceea ce priveşte lansatoarele de rachete unitare, capabile să trimită proiectile la peste 80 km, Senatul vrea să crească ţinta de achiziţie actuală, aflată între 13 şi 26, la un minim de 26, putând ajunge la 52.
O dezbatere va avea din loc în hemiciclu începând de marţi, în prezenţa ministrului Catherine Vautrin, care va putea să-şi dea avizul asupra propunerilor senatorilor. Un vot solemn asupra întregului text este prevăzut pentru 9 iunie.
Acest text, care conţine şi alte măsuri precum crearea unui nou regim de excepţie în caz de ameninţare "gravă şi actuală", nu este totuşi decât o recomandare, întrucât investiţiile reale pentru armată trebuie votate în fiecare an prin legea bugetului.
