„Nu intenţionăm să acoperim întregul regat cu copaci, deoarece fiecare parte a ţării are specificul său", a explicat pentru AFP Belal Qtishat, şeful departamentului responsabil cu protecţia naturii din cadrul Ministerul Mediului. Însă, "vrem să reabilităm regiunile care sunt potrivite pentru acest lucru şi să le înverzim".
Pe un deal golaş situat lângă pădurea Kufranjah, în guvernoratul Ajloun, la 70 kilometri nord de Amman, 150 de persoane au sarcina de a planta 30.000 de copaci. Acestea sunt funcţionari din cadrul ministerelor Agriculturii şi Mediului, dar şi voluntari. Printre aceştia din urmă se numără Mohammed al-Ananza, în vârstă de 11 ani, şi tatăl său, Mustafa, care plantează mici roşcovi în gropile pe care le-au săpat.
Citește și: EXCLUSIV În România au fost confirmate 345 de cazuri de COVID cu tulpina britanică. 29 sunt copii
"Copacii de la noi din regiune sunt uimitori. Este chiar păcat că am pierdut atât de mulţi din cauza incendiilor", a declarat Mohammed. "Trebuie să lucrăm împreună pentru a-i păstra", a adăugat el.
Bunicul său, Mahmoud al-Ananza îşi urmăreşte fiul şi nepotul. "M-am născut aici şi vă pot spune că dacă sunt plantaţi chiparoşi, eucalipţi, măslini, roşcovi şi stejari, aceştia vor creşte singuri", a spus el.
Iordania vrea să creeze noi păduri plantând zece milioane de copaci
Aproape în fiecare an, pădurile iordaniene suferă din cauza incendiilor provocate de temperaturile ridicate din timpul verii, de grătarele excursioniştilor sau de ţigările aruncate pe jos.
Citește și: Kovesi, îngrijorată că Italia nu a început încă procesul de numire a procurorilor delegați europeni
"Cel mai mare dezastru este provocat de incendii, deoarece tăierea ilegală a copacilor reprezintă doar 1% din daunele provocate pădurilor", a asigurat Mohamed Daoudia, ministrul Agriculturii la momentul lansării proiectului de reîmpădurire, la 11 februarie.
În 2020, ministerul său a consemnat 499 de incendii în zone împădurite.
În luna octombrie a aceluiaşi an, 50 de hectare de măslini şi copaci din păduri au ars în Ajloun, marea regiune forestieră a ţării. Cu un an înainte, în guvernoratul Jerash (la 50 kilometri nord de Amman), 80 de hectare au avut aceeaşi soartă.
Campania de reîmpădurire a început la Kufranjah, care este, potrivit spuselor lui Belal Qtishat, "plămânul Iordaniei".
Pădurile țării au fost în mare parte decimate de incendii
Obiectivul primei etape este acela de a se planta 100.000 de copaci pentru a crea păduri în Karak şi Tafilah, la sud de capitală. Campania implică plantarea de copaci locali, precum eucalipt, jujub şi roşcov.
Potrivit specialiştilor iordanieni, speciile plantate în cadrul acestei campanii nu au nevoie de multă apă, cu excepţia primelor luni.
"În patru sau cinci ani veţi vedea rezultatul", a dat asigurări Mohamed Daoudia.
Miere şi măslini
Pădurile reprezintă doar 1% din suprafaţa Iordaniei, la care se adaugă 23 de milioane de pomi fructiferi, dintre care jumătate sunt măslini.
"Este vital să suplinim ceea ce s-a pierdut în flăcări", a declarat Belal Qtishat. "Aceasta este singura modalitate de a lupta împotriva deşertificării, a schimbărilor climatice şi a conservării biodiversităţii", a adăugat şeful departamentului responsabil cu protecţia naturii din cadrul Ministerul Mediului.
Iordania produce, în medie, 250 de tone de miere în fiecare an
Această campanie de reîmpădurire ar trebui să aibă, totodată, efecte benefice pentru albine şi, prin urmare, pentru producţia de miere, a precizat Mohamed Daoudia.
"Programul naţional de reîmpădurire este ambiţios şi realist, în condiţiile în care pepinierele noastre produc 2,5 milioane de arbori forestieri pe an şi 500.000 de pomi fructiferi", a dat asigurări fostul ministru. "Teoretic, am putea planta zece milioane de copaci în patru ani, dar ne-am fixat zece ani pentru a finaliza proiectul", a adăugat Daoudia.
Plantarea nu este însă suficientă, fiind necesară totodată prevenirea incendiilor. Prin urmare, Iordania intenţionează să amenajeze posturi de monitorizare, să doteze apărarea civilă cu vehicule concepute pentru combaterea incendiilor forestiere, să utilizeze drone, să organizeze patrule de pădurari şi să deschidă drumuri, potrivit Agerpres.
