NATO ar urma să aducă în România un sistem anti-drone. Se pregătește operațiunea „Santinela Estică”
NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit o clădire rezidențială în România, rănind doi civili. Reprezentanții Alianței afirmă că accentul va rămâne probabil pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor.
Care sunt opțiunile NATO pentru a reacționa la incursiunea dronei de vineri în statul membru România – cel mai recent exemplu al războiului din Ucraina care se extinde peste graniță?
Citește și: Experți militari ruși amenință România cu atacuri. Generalul Hodges a avertizat: „Constanța e ținta Rusiei”
În afară de invocarea clauzei de apărare reciprocă din articolul 5 – declanșată o singură dată până acum –, răspunsul este continuarea consolidării apărării estice a NATO, în timp ce se transmit mesaje de descurajare atent calibrate către Rusia.
NATO ar urma să aducă în România un sistem anti-drone. Se pregătește operațiunea „Santinela Estică”
NATO și-a exprimat rapid solidaritatea cu România – unul dintre cei 32 de membri ai săi – după ce o dronă a lovit o clădire rezidențială în orașul Galați, secretarul general Mark Rutte contactându-l personal pe președintele Nicușor Dan.
Rutte a atribuit vina în mod direct „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a declarat ulterior: „Drona era rusă.”
Un înalt oficial militar al NATO a declarat că alianța a „detectat și urmărit” drona, dar că aceasta a intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de a lovi clădirea de apartamente din Galați.
NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a spori „conștientizarea domeniului aerian” ca răspuns la incident, a spus el.
„Evaluăm ce se mai poate face acum pentru a optimiza rețeaua de senzori și sisteme de tragere a României și a NATO, pentru a neutraliza în siguranță o astfel de amenințare”, a adăugat oficialul, care a spus că acest lucru ar putea fi realizat în mai multe moduri.
Una dintre acestea ar putea implica aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui nou sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, care a fost achiziționat de România ca parte a eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic al alianței.
O altă modalitate ar fi ca România și alte țări să dobândească mai multe capacități în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un efort condus de NATO axat pe integrarea noilor tehnologii pentru a descuraja agresiunea și a apăra regiunea, a spus el.
Aliații se vor consulta, de asemenea, la o conferință care va avea loc luna viitoare cu privire la identificarea „forțelor și capacităților defensive suplimentare” pentru operațiunea „Eastern Sentry” (Santinela Estică), menită să consolideze flancul estic al NATO, a declarat oficialul, scrie KyivPost
Semnale de descurajare pentru Putin
Cea mai cunoscută dintre opțiunile de răspuns ale NATO și nucleul descurajării sale, articolul 5 prevede că un atac armat împotriva unui membru va fi considerat un atac împotriva tuturor.
Însă articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria de 77 de ani a NATO, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Până în prezent, nu s-a sugerat ca acest lucru să se întâmple în cazul României.
În lipsa acestui lucru – dacă țara în cauză solicită acest lucru – aliații pot organiza „consultări” de urgență în temeiul articolului 4 al alianței.
Oficialii de la Bruxelles afirmă că declanșarea articolului 4 este bine înțeleasă, în termeni diplomatici, ca un pas semnificativ dincolo de simple declarații și condamnări.
Citește și: Experți militari ruși amenință România cu atacuri. Generalul Hodges a avertizat: „Constanța e ținta Rusiei”
Articolul 4 prevede că aliații „se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăruia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”.
Acesta este un aspect de care rușii iau notă și care, în trecut, a reușit să le modifice comportamentul, afirmă oficialii.
This post includes video of when the Russian drone struck the apartment building in Galati.
— David Herron 🇷🇴🇲🇩🇺🇦🇺🇸 (@7genblogger) May 29, 2026
From the sound, I think the drone purposely dove into the building. Second, there is the sound of an explosion. https://t.co/KeDKinZ6gD
Precedente privind articolul 4
Consultările în temeiul articolului 4 au fost declanșate de nouă ori în istoria NATO, inclusiv de trei ori în timpul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.
Articolul a fost invocat imediat după invazia din 2022 și din nou de două ori în septembrie 2025 – de Polonia, după incursiunile dronelor rusești, și de Estonia, după ce avioanele de vânătoare rusești i-au încălcat spațiul aerian.
Reuniunea în temeiul articolului 4 solicitată de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea operațiunii „Eastern Sentry”, aliații contribuind cu mai multe avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate la eforturile de descurajare și apărare ale NATO.
