George Friedman: „Rusia va fi tot mai agresivă“

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 10.12.2018 - 10:33

Celebrul expert american, prezent la București, a avertizat că NATO nu mai este relevant în actualul context geopolitic.

SHARE

„Șansele ca, în perioada următoare, să asistăm la un comportament disruptiv al Rusiei în regiune sunt destul de mari“. Aceasta a fost principala previziune făcută de George Friedman, cunoscutul specialist în analiză geopolitică și relații internaționale, fondator al Stratfor și Geopolitical Features. Pe 22 noiembrie, Friedman a ținut o conferință în fața profesorilor și studenților de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), pe tema „Viitorul relației trans-atlantice. Relevanța pentru Europa de Est“.

Câteva zile mai târziu, situația se tensiona în Strâmtoarea Kerci, unde Rusia a reținut trei nave ucrainene care încercau să intre în Marea Azov, inflamând situația regională. Analiza lui George Friedman devine astfel foarte relevantă în acest context regional deosebit de complicat. Newsweek România a făcut un inventar al celor mai interesante concluzii trase de celebrul analist geopolitic în conferința de la SNSPA. 

Situația economică internațională se degradează, Rusia va fi afectată major, iar acest lucru va contribui la creșterea agresivității acesteia. 

„Am scris în cartea mea «Următorii 100 de ani» că Rusia va redeveni agresivă, dar că nu poate susține economic un război. URSS s-a prăbușit când s-au întâmplat două lucruri. Când au crescut cheltuielile militare, iar prețul petrolului s-a prăbușit. Astăzi, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut. Mai important: prețul petrolului e jos“.

 „Întrebarea este: rușii vor răspunde prin creșterea agresivității? Vestea bună este că sunt mai slabi decât par. Vestea proastă este că, deși slabi, sunt destul de puternici. În comparație cu România. Suntem într-o perioadă de tranziție, în care Rusia va avea un moment de dezintegrare și va crea anumite probleme. Modelul Gorbaciov a funcționat o singură dată“.

 „Rusia exportă resurse naturale. Ea nu controlează prețul resurselor naturale. Rușii aveau la dispoziție două fonduri de rezervă. Pe unul l-au cheltuit. Au intrat în al doilea. La 80 de dolari pe baril se pot descurca. Au declarat recent că-și elaborează bugetul pentru 2019 la un preț de 40 de dolari pe baril. Vezi să nu! Când vom vedea că profesorii, polițiștii nu vor mai fi plătiți, din acel moment situația escaladează rapid“.

 „Houston-ul poate produce petrol mai ieftin decât petrolul artic rus. SUA poate controla prețul petrolului prin OPEC. Asta înseamnă că presiunea pe Rusia va crește. În plus, economia globală intră în recesiune. Economia Germaniei s-a contractat în ultimul trimestru, Japonia s-a contractat, China s-a contractat, bursele noastre scad dramatic, prețurile mărfurilor scad. Sunt 10 ani de la ultima recesiune și vedem deja semnele unei noi crize. Țările care exportă, așa cum este Rusia, vor avea cel mai mult de suferit“.  

Nu doar Rusia va suferi economic în perioada următoare, ci și Germania.

„Exporturile reprezintă 48% din PIB-ul Germaniei. La fiecare dolar din PIB, 50 de cenți vin de la clienți externi. Dacă SUA intră în recesiune, primul lucru pe care-l vom tăia este producția de mașini Mercedes. SUA este primul client al Germaniei din afara Europei. America este țara cu cele mai mari importuri și ea urmează să intre într-un nou ciclu de recesiune sănătoasă“.

 „Sistemul bancar din Germania nu este foarte sănătos. Ultima oară când am văzut o mare putere economică cu un sistem bancar prost a fost Japonia, la sfârșitul anilor ’80. Creștea repede, dar PIB-ul nu-ți spune nimic despre disponibilitatea de capital“.

Existența conflictului înghețat din Ucraina este o situație geopolitică ce convine atât SUA, cât și Rusiei. 

„Din punctul de vedere al americanilor este situația perfectă. Rușii sunt acolo, nu la Carpați. Din punctul de vedere al rușilor, situația este satisfăcătoare. Americanii sunt aici, nu la Smolensk. Americii nu-i pasă cine stăpânește Crimeea. Acolo este o bază navală ce poate fi lesne atacată și anihilată. În plus, nu vom merge la război în Marea Neagră“.

În fața pericolului rusesc,  „Inițiativa celor Trei Mări“, în care Polonia și România joacă un rol crucial, este cea mai bună soluție.

 „Tot în cartea «Următorii 100 de ani» am scris că, drept răspuns la agresivitatea Rusiei, proiectul «Intermarium» («Inițiativa celor Trei Mări», parteneriatul strategic al țărilor de pe flancul estic al NATO- n. red.) va fi necesar, pentru că țările de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană va trebui să acționeze împreună. Am avut dreptate. Rusia și-a reafirmat agresivitatea, iar «Inițiativa celor Trei Mări», cel puțin în componentele România și Polonia, a luat naștere“.

„America a intervenit de câte ori o putere
hegemonică s-a ridicat în Eurasia. Fie Germania, fie Rusia“
George Friedman

 „Am scris că SUA va deveni o parte componentă a acestei structuri informale, pentru că SUA răspunde de fiecare dată când o putere hegemonică răsare în Eurasia. America a intrat în Primul Război Mondial pentru că a înțeles că Anglia și Franța pot fi învinse de către Germania. În șase luni, a adus 1 milion de soldați în Europa pentru a-i opri pe nemți. A doua oară, Germania a executat aceeași strategie, scoțând Franța din război. SUA nu s-a implicat în Europa nu din izolaționism. Eram implicați în Filipine, eram ocupați cu japonezii. Nu ne-am implicat pentru că nu am crezut că nemții vor face același lucru a doua oară. Am venit în Europa în ultimul moment. În 1944“. 

 „Debarcarea din Normandia. De data asta nu am mai părăsit Europa. În timpul Războiului Rece, principala întrebare pusă pe masă a fost «Care este relația dintre Germania și Rusia?». Când a apărut criza din Ucraina, SUA s-au implicat. Remarcați că, de câte ori s-a pus problema hegemoniei Germaniei sau Rusiei, SUA s-au implicat. Face parte din Marea Strategie, din ADN-ul nostru“.

 „În viziunea americană, anumite părți din Europa contează, alte părți nu contează. Ce contează în estul Europei? Polonia și România. Asta este linia de demarcație. Nu știm care e următoarea mișcare a Rusiei. Am pregătit o forță minimală. Dacă rușii vin în România, vor ucide americani, iar America o va lua razna. Suntem atât de buni la asta“.

În timpul Războiului Rece, NATO a fost o alianță necesară. Relevanța NATO a dispărut în noul context geopolitic.

„Țările europene din NATO au redus cheltuielile cu apărarea. Din punctul lor de vedere este irațional să cheltuiești atât de mult. 

Americanii și-au sporit prezența în România și Polonia. Germania vede NATO ca pe o organizație politică în care această chestiune este discutată și aprobată. Americanii nu sunt de acord. Astfel, NATO a devenit o problemă pentru SUA. Dacă te duci la NATO cu o problemă,  intri într-un grup de studiu timp de doi ani. Noi nu funcționăm așa. Nu când sunt trupe la mijloc“.

 „Din punct de vedere al priorităților geopolitice ale anului 2018, NATO este o organizație irelevantă pentru SUA. Nu este capabilă să fie relevantă pentru «Intermarium», pentru că nu are dislocate trupe suficiente. Americanii sunt cei care își respectă angajamentele în această regiune. Majoritatea țărilor europene au probleme în a deplasa un batalion. De multe ori, un batalion este doar un gest. «Uite, am venit!», iar noi ar trebui să fim impresionați. Acest lucru se întâmplă nu pentru că vest-europenii sunt leneși sau incompetenți, ci pentru că interesele lor și ale noastre sunt divergente“.

 „În timpul Războiului Rece, NATO a avut sens. Am avut un inamic, URSS, care era în centrul Europei și nu știam cât de departe vrea să meargă.
A comasat 5.000 de tancuri și noi trebuia să absorbim acest atac. Lucrurile au funcționat, pentru că am avut o înțelegere comună a pericolului. Realitatea geopolitică cerea existența NATO. Realitatea geopolitică s-a schimbat. Nu mai necesită o astfel de alianță.  Cine îi atacă astăzi pe europeni?  Ei nu cred că este o problemă cu Rusia. Cred că SUA îi provoacă pe ruși, așa că nu vor ca noi să facem asta. Ne acuză că nu-i ascultăm. Relația transatlantică este viciată de realitățile fundamentale ale geopoliticii. Nu există sinergie între SUA și Europa de Vest“.

Statele membre ale NATO din Europa occidentală consideră angajamentul militar al SUA în România și Polonia drept „provocator“, fapt care „pune cele două țări într-o poziție dificilă“.

„Întrebarea este: în cazul unui prezumtiv atac al rușilor, germanii vor permite tranzitul trupelor americane pe calea ferată către Polonia și România? Germanii se uită la amplasarea de trupe americane în Polonia și România ca la un pericol la adresa lor.  Ei privesc Rusia ca pe o țară cu care se poate discuta, cu care se pot înțelege. Deja se înțeleg cu ei. Northstream e doar un exemplu. Ei nu consideră că SUA trebuie să-și crească efectivele militare în aceste două țări“. 

 „România e aici. Franța e departe. Germania are dileme. Din punctul de vedere al americanilor, relația trans-atlantică este problematică. Când președintele Donald Trump a spus că această relație este depășită, a avut dreptate. Angela Merkel a reacționat: «Ne vom apăra singuri». Emmanuel Macron a sugerat că ar trebui să existe o armată europeană. O avem. Se numește NATO și are comandă comună. Cine va comanda armata europeană? Nemții sau un comitet? Problema este că, atunci când vorbim cu țările europene, nu obținem răspunsuri coerente“. 

În Europa crește naționalismul, nu populismul, iar acest fenomen nu este o consecință a războiului hibrid declanșat de Rusia, ci a eșecului proiectului european.

„În Europa crește naționalismul, nu populismul. Naționalismul crește pentru că internaționalismul a eșuat. Uniunea Europeană nu a fost un proiect de succes. A intervenit brutal în treburile țărilor. UE a fost fondată pe principiul că națiunile rămân intacte, nu pe principiul că UE le va spune țărilor ce să facă (…) Astăzi, vedem UE implicând Irlanda în războiul cu Marea Britanie, atacând Italia, atacând Polonia, Ungaria, România. Este o nebunie să crezi că Europa le va spune țărilor ce să facă, țările o vor face, iar apoi oficialii de la Bruxelles vor putea ataca aceste țări Aceasta este cauza creșterii naționalismului. Europa nu a livrat ceea ce se aștepta de la ea să livreze“.

„Uniunea Europeană nu a fost un proiect
de succes. Nu a livrat ceea ce oamenii așteptau să livreze“
George Friedman

 „Ce este UE? Este o federație, este o organizație de comerț? Dacă este o organizație de comerț, piața comună a funcționat foarte bine“. 

Prin atitudinea față de uciderea lui Jamal Khashoggi, regimul lui Erdogan din Turcia nu a făcut altceva decât „să tragă un glonț în inima alianței“ pe care America a format-o împotriva Iranului, în condițiile în care Iranul este principalul rival al Turciei.

„Europa are capacitatea economică să reziste în eventualitatea denunțării acordului nuclear cu Iranul, ceea ce ar însemna să respecte interdicția de a face afaceri cu această țară, dar refuză să cheltuiască bani în această direcție“. 

 „După retragerea americanilor din Irak, iranienii au dislocat trupe și au reușit să domine regiunea. Ei domină Libanul, sunt în conflict cu Israelul și, parțial, cu Rusia în Siria și sunt implicați în războiul din Yemen. Dacă te uiți pe hartă, Arabia Saudită este înconjurată de Iran“.

 „Răspunsul Americii nu mai este preponderent militar. Ne-am învățat lecția în Orientul Mijlociu. Ceea ce facem acum este să aplicăm sancțiuni. De aceea nu ne pasă cu adevărat dacă Iranul deține arma nucleară. Ne-au oferit ocazia să impunem sancțiuni și să creștem foarte mult presiunea economică“. 

 „America are o alianță cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Uciderea lui Jamal Khashoggi a fost ocazia perfectă pentru a sabota această alianță. Nu vreau să vorbesc despre cine ce a făcut în acest caz. Revolta Turciei a fost, însă, înduioșătoare. Prin această atitudine, Erdogan nu a făcut decât să tragă un glonț în inima alianței anti-Iran, țară rivală a  Turciei“.

 În privința Turciei, să nu credeți un moment că s-a terminat. Turcia este membru NATO, este ostilă altor membri NATO, participă încă la reuniuni, dar, și mai important, se redefinește în moduri fundamentale. E moștenitoarea Imperiului Otoman. Are interese în Balcani, în Orientul Mijlociu, în estul Mediteranei și vedeți deja acest interes manifestându-se“. 

Între promisiunile Chinei de a investi într-o țară și capacitatea sa reală de a o face este o diferență majoră.

„China a făcut multe promisiuni legate de banii pe care îi va investi într-o țară. Câți bani a investit cu adevărat, este cu totul altă poveste. Am vorbit cu un înalt oficial din Kazahstan, care se plângea că chinezii construiesc drumuri cu muncitori chinezi. El nu are nevoie de drumuri, are nevoie de locuri de muncă“.

 „Ideea de a construi un drum prin Asia Centrală (proiectul «One belt, one road» - n.red.)  este o nebunie. Aceasta este cea mai instabilă regiune pe care ți-o poți imagina și singurul mod în care o poți stabiliza este să o ocupi cu armată. Un drum prin Uzbekistan? Să fim
serioși…“.

 „Dacă China o duce atât de bine economic, de ce ar vrea să investească în străinătate. De ce nu investește în China? Pentru că ar investi oriunde numai să-și scoată banii din China. Ei folosesc banii de investiții ca pe un avantaj strategic. Nu confundați PR-ul Chinei cu posibilitățile reale de a investi“. 

 „În momentul de față, China este afectată puternic de războiul economic cu SUA. Chiar și înainte de declanșarea lui, aveau probleme“. 

Propaganda rusească nu este o armă rafinată. Rareori are efecte strategice.

„Să luăm drept exemplu acest «minunat» atac cibernetic asupra alegerilor prezidențiale americane. Ce au obținut rușii cu adevărat? Pentru prima oară de la Războiul din Vietnam, întregul Partid Democrat din SUA este anti-rus.  Sancțiunile economice împotriva Rusiei au trecut prin Congres peste capul lui Donald Trump“.

 „Atacarea e-mailurilor democrate de către ruși nu a avut consecințe majore, nu a afectat rezultatul alegerilor, dar cu siguranță a dus la probleme economice pentru ruși. Nu ai nevoie de George
Soros pentru ca rușii să o dea în bară“.

 „În timpul Republicii de la Weimar, rușii au sprijinit partide social-democrate germane și a apărut Hitler. Problema cu atacurile hibride este că nu sunt arme rafinate. E propagandă. Explodează în diferite direcții, în diferite moduri. Este imprevizibilă“.

 „Nu există o conexiune directă între propagandă și succese geopolitice majore. Problema cu această regiune este că îi vezi pe ruși făcând ceva și presupui automat că sunt eficienți. În anii ’80 eram copleșit de informații despre operațiile rușilor. Cu toate acestea, URSS s-a prăbușit din interior“. 

George Friedman 

Este fondator și CEO al companiei de previziune și ana­liză geopolitică Geopolitical Futures, lansată la începutul lui decembrie 2015. A fondat și agenţia Stratfor, înfiinţată în anul 1996. A absolvit City College of the City University of New York şi este doctor în ştiinţe politice la Cornell University. George Friedman este autorul mai multor cărţi de analiză şi previziune, recunoscute la nivel mondial, printre care: „Următorii 100 de ani“, „Următoarea decadă“, „Războiul secret al Americii“, „Războiul viitorului“, „Puncte de presiune: criza emergentă din Europa“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.