"Salutăm recentele promisiuni de donaţii în valoare de circa 45 de miliarde de dolari ca etapă spre realizarea unei ambiţii globale de contribuţii voluntare în sumă totală de 100 de miliarde de dolari, destinate ţărilor care au nevoie în cea mai mare măsură", se arată în proiectul de comunicat.
Citește și: BRD vrea să deschidă cu forța caseta de valori a interlopului Belgian Tănase și a unui fost procuror
Este prima dată când statele din G20 cad de acord asupra unei sume pe care să o acorde statelor în curs de dezvoltare şi ele urmează astfel exemplul liderilor din G7, care şi-au stabilit deja ca obiectiv să ajute cu 100 de miliarde de dolari continentul african.
DST, monedă de rezervă a FMI, sunt repartizate în funcţie de cota-parte a fiecărei ţări la FMI, partea cea mai mare revenind deci statelor celor mai înstărite, ceea ce ar fi însemnat practic ca Africa să nu beneficieze decât de 34 de miliarde de dolari, de unde ideea unora dintre statele dezvoltate de a-şi redistribui din partea ce le revine celor mai vulnerabile.
Astfel, Canada va acorda statelor în curs de dezvoltare 20% din DST-urile sale, a anunţat sâmbătă la Roma ministrul canadian de finanţe, Chrystia Freeland. Angajamente similare au mai anunţat şi Marea Britanie, Franţa sau Japonia.
Citește și: Deutsche Welle: Românii, un popor de proprietari într-o sărăcie lucie
Tot în marja G20, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele american Joe Biden au salutat duminică o "nouă eră" şi o "etapă importantă" în relaţiile dintre UE şi SUA, în urma semnării acordului anunţat sâmbătă pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, după un conflict care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles de la impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump.
Biden a asigurat, într-o scurtă întâlnire cu presa în capitala italiană alături de şefa executivului european, că anunţarea acestui acord reprezintă "dovada forţei acestui parteneriat şi a ceea ce pot face SUA în cooperare cu prietenii lor".
"Am reinstaurat încrederea şi comunicarea", a adăugat von der Leyen.
Pe de altă parte însă, consemnează dpa, reuniunea nu a dus la un acord privind o dată ţintă pentru atingerea neutralităţii carbonului şi nici privind renunţarea la cărbune.
"Vom face totul pentru a evita construirea de noi capacităţi de generare a (energiei pe baza) cărbunelui, ţinând seama de circumstanţele naţionale, având în vedere accelerarea tranziţiei de la cărbune pentru a respecta termenele în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris" privind limitarea emisiilor de gaz cu efect de seră, se arată într-un proiect de comunicat citat de dpa.
Proiectul promite şi că membrii G20 vor adera la promisiunile asumate în Acordurile de la Paris privind clima, dar nu conţine niciun termen limită în acest sens, arată Agerpres.
