Prin adoptarea documentelor fondatoare ale Organizaţiei Atlanticului de Nord, Finlanda ar putea lua un avans faţă de Suedia vecină în drumul spre NATO.
Atât Finlanda, cât şi Suedia se pregătesc pentru a deveni membre ale NATO şi au solicitat oficial acest lucru în mai 2022, după invazia rusă din Ucraina, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate.
La Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, liderii ţărilor membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Protocoalele de aderare a celor două ţări au fost semnate de cele 30 de state membre, dintre care 28 le-au şi ratificat.
Doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat deocamdată documentele, dar parlamentul de la Budapesta ar urma să se pronunţe prin vot în această lună, după ce a început miercuri deliberările, relatează Agerpres, citând AFP și Reuters.
Candidaturile celor două ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică sunt blocate însă de Ankara. Între altele, Turcia reproşează Suediei că adăposteşte militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi califică drept ''terorişti'', în special membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
Deşi Finlanda şi Suedia au convenit să adere la alianţa militară occidentală împreună şi au subliniat constant această intenţie, poziţia dură a Turciei a alimentat speculaţii potrivit cărora Finlanda ar putea adera prima la NATO.
În contextul în care la 2 aprilie sunt programate alegeri în Finlanda, guvernul premierului în exerciţiu Sanna Marin a vrut să evite orice vid politic pentru a prinde trenul NATO din mers, odată ce va fi obţinut acordul Ankarei şi Budapestei. Inclusiv, dacă va fi necesar, fără a mai aştepta Suedia vecină, care se confruntă cu blocajul Turciei.
Spre deosebire de Suedia, aderarea Finlandei este văzută în mod favorabil de Ankara.
La fel ca un vot preliminar în mai anul trecut, când 188 din 200 de parlamentari s-au exprimat favorabil, rezultatul votului de miercuri din legislativ era dincolo de orice îndoială.
Sprijinul partidelor a fost cvasi-unanim, inclusiv din partea celor care nu erau favorabile NATO înainte de invazia rusă din Ucraina.
Numai câţiva deputaţi de extremă-stânga şi de extremă-dreapta au votat împotrivă, invocând în special lipsa unor asigurări în legătură cu faptul că nicio armă nucleară nu va fi amplasată pe teritoriul Finlandei.
Adoptarea acestui proiect de lege nu înseamnă că Helsinki va intra automat în NATO după ratificările din Ungaria şi Turcia.
Însă acest proces va putea merge apoi foarte repede, după ratificarea legii de către preşedintele pro-NATO Sauli Niinistö şi trimiterea documentelor de ratificare la Washington.
După ce au fost suspendate de Turcia pe fondul unor incidente diplomatice cu Suedia, negocierile între cele două ţări privind aderarea la NATO ar urma să fie reluate la 9 martie la Bruxelles.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a reiterat marţi apelul către Turcia şi Ungaria de a accepta aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică şi a apreciat că cele două ţări nordice ar fi acum ''într-o poziţie mult mai bună decât înainte de a prezenta cererea de aderare'', întrucât ''este de neconceput să existe vreo ameninţare contra Finlandei sau Suediei fără ca NATO să reacţioneze''.
