Finlanda avertizează: Rusia își va muta trupele pe flancul estic NATO după un acord de pace cu Ucraina
Premierul Finlandei avertizează că un eventual acord de pace în Ucraina ar putea determina Rusia să își redistribuie trupele spre flancul estic al NATO, subliniind necesitatea ca Europa să își consolideze urgent capacitățile de autoapărare.
Rusia își va redistribui trupele pe flancul estic al NATO dacă se ajunge la un acord de pace în Ucraina. Premierul finlandez, Petteri Orpo, a declarat acest lucru și a cerut Europei să aloce mai multe resurse pentru apărarea statelor din prima linie, potrivit Financial Times.
Finlanda avertizează: Rusia își va muta trupele pe flancul estic NATO după un acord de pace cu Ucraina
El a cerut restului Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate cu statele de pe flancul estic care își sporesc cheltuielile pentru apărare.
„Știm că, chiar și atunci când pacea va veni în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este clar că își vor muta forțele militare mai aproape de granița noastră și de granița cu Marea Baltică. Este clar că avem nevoie de sprijin financiar [din partea Bruxelles-ului]”, a remarcat Orpo într-un interviu acordat publicației.
FT a relatat că astăzi, 16 decembrie, ministrul va găzdui primul Summit al Flancului Estic, la care vor participa opt țări care au granițe maritime sau terestre cu Rusia și Belarus.
„Țările vor încerca să coordoneze capacități militare comune în domenii precum apărarea aeriană, dronele și forțele terestre. De asemenea, doresc să discute despre modul de a muta arme și trupe pe continent. Mai multe țări NATO au avertizat că Rusia va fi pregătită pentru o confruntare serioasă cu alianța militară occidentală în termen de trei până la cinci ani de la încetarea ostilităților în Ucraina”, subliniază articolul.
În special, Estonia, Lituania și Polonia intenționează să cheltuiască peste 5% din PIB-ul lor pentru apărare anul viitor, depășind semnificativ obiectivul de cheltuieli al președintelui american Donald Trump, iar alte state de graniță își majorează, de asemenea, cheltuielile militare.
Potrivit lui Orpo, este important ca Europa să fie pregătită pentru autoapărare, deoarece Statele Unite încep să se retragă de pe continent.
„Știm că Statele Unite își vor reduce sprijinul și participarea la apărarea Europei, deoarece au multe alte preocupări legate de securitate”, a remarcat el.
Publicația a menționat că Finlanda este una dintre puținele țări europene care nu și-a relaxat vigilența față de Rusia. Cu toate acestea, a suferit și de pe urma a peste un deceniu de declin economic, care a obligat guvernul să reducă cheltuielile publice din cauza creșterii datoriei.
Citește și: Finlanda își fortifică granița cu Rusia. Antrenamente cu drone, garduri de 5 metri și trupe NATO
„Economia noastră se află în prezent într-o situație foarte precară. Acest lucru se datorează amenințării din partea Rusiei. Atmosfera din Finlanda este foarte dificilă”, a adăugat Orpo.
Potrivit acestuia, țările de pe flancul estic sunt interesate nu doar de cele 1,5 miliarde de euro din fondurile europene neutilizate pentru proiecte militare, ci și de o parte semnificativă din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE le-a alocat pentru apărare în următoarea perioadă bugetară.
Orpo: Summitul UE din 18 decembrie, decisiv pentru sprijinul acordat Ucrainei
Prim-ministrul finlandez a recunoscut că Europa se confruntă cu o „săptămână crucială” pentru a demonstra că poate nu doar să discute, ci și să acționeze pentru pacea în Ucraina, în contextul în care liderii UE se reunesc pentru un summit crucial pe 18 decembrie, care ar putea decide dacă Ucraina va intra în faliment.
Se știe că țările vor discuta apoi despre cum să depășească rezistența Belgiei față de activele rusești înghețate care vor fi folosite pentru finanțarea Kievului, precum și despre un acord comercial cu țările din America Latină.
Potrivit Orpo, liderii europeni, conduși de cancelarul german Friedrich Merz, au depus eforturi susținute pentru a găsi o soluție la problema belgiană.
„Acum e momentul să luăm o decizie”, a adăugat el.
Când a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă summitul UE s-ar încheia fără sprijin financiar pentru Ucraina, el a răspuns:
„Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni.”
