”Deschideţi mai întâi calea aderării Turciei la Uniunea Europeană şi apoi noi deschidem calea Suediei, aşa cum am deschis calea aderării Finlandei” la NATO, a afirmat Recep Tayyip Erdogan, cu o zi înaintea deschiderii summitului NATO la Vilnius.
Negocierile Turciei cu UE în vederea unei aderări au fost oprite de mai mulţi ani. Comisia Europeană (CE) aprecia în 2020 că aceste negocieri se aflau într-un ”punct mort” din cauza unor decizii contrare intereselor UE luate de către Ankara în domeniul drepturilor omului, relatează News.ro, citând AFP.
Citește și: Mircea Geoană: 500.000 de militari, gata să intervină în cazul unei ameninţări profunde a Moscovei
Turcia vrea să intre în UE din 1999
Turcia, care este în continuare un stat candidat la aderarea la UE, şi-a depus candidatura în 1987 la Comunitatea Economică Europeană (CEE), iar în 1999 la Uniunea Europeană, însă negocierile de aderare la UE - începute în 2005 - au fost torpilate de o serie de probleme spinoase şi de o lipsă de entuziasm a unor state membre-cheie din Uniune.
”Aproape toţi membrii NATO sunt membri UE. Mă adresez acestor ţări care fac Turcia să aştepte de peste 50 de ani şi mă adresez celor de la Vilnius”, a subliniat şeful statului turc înainte să decoleze la Vilnius.
”Naţiunea noastră are aşteptări (...). Noi suntem Turcia, nu suntem o ţară oarecare”, a subliniat Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan a evocat acest subiect duminică, într-o convorbire la telefon cu preşedintele american Joe Biden, cu care urmează să se întâlnească tête-à-tête la Vilnius.
Citește și: Șeful Wagner, "însărcinat cu asasinarea lui Zelenski" după o "întâlnire secretă" cu Putin
Preşedintele turc a reiterat că unda verde turcă a aderării Suediei la NATO depinde de ”realizarea punctelor înscrise în Acordul tripartit” semnat la summitul NATO la Madrid, anul trecut, de către Turcia, Suedia şi Finlanda.
Recep Tayyip Erdogan, care urmează să întâlnească luni, 10 iulie, cu premierul suedez Ulf Kristersson şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, continuă să reproşeze Suediei o presupusă indulgenţă faţă de activişti kurzi refugiaţi pe teritoriul suedez.
Turcia şi Ungaria sunt ultimele ţări care se opun aderării Suediei la NATO, în pofida unor măsuri adoptate de către această ţară scandinavă, inclusiv o reformare a Constituţiei suedeze şi adoptarea unei legi antiteroriste.
