Cum să punem în sfârșit capăt războiului coreean. Cum se poate evita un dezastru nuclear

La 70 de ani după ce un armistițiu a „răcit“ un război „fierbinte“ în Peninsula Coreeană, amenințarea unei noi conflagrații pe această linie de front riscă să declanșeze un conflict nuclear catastrofal.

Și, în condițiile în care Statele Unite se concentrează mai mult pe amenințările reprezentate de Rusia în Ucraina și China în Taiwan, o serie de foști oficiali americani consideră că, în absența unui tratat de pace oficial, Coreea este cel mai probabil focar pentru un astfel de scenariu devastator.

Printre foștii oficiali se numără Dan Leaf, un general-locotenent în retragere din Forțele Aeriene și fost comandant adjunct al Comandamentului Indo-Pacific al SUA.

„Am putea să ne uităm la mizele și riscurile nucleare și să spunem: Ei bine, situația din Ucraina ar putea deveni nucleară. Dar și competiția dintre China și SUA și un potențial conflict cu privire la Taiwan ar putea deveni nuclear“, spune Leaf pentru Newsweek.

„Dar acestea ar necesita o serie de greșeli, neînțelegeri și evenimente pentru a ajunge acolo. Motivul pentru care problema Coreei este cea mai urgentă este că ne aflăm la o decizie greșită de un război nuclear“.

O PACE NEOFICIALĂ Reprezentanții Națiunilor Unite, ai Coreei de Nord și ai Chinei semnează armistițiul de încheiere a Războiului din Coreea, pe 27 iulie 1953 - Foto: AFP/ Getty Images

Totuși, Leaf se numără și printre cei care cred că, atât președintele Joe Biden, cât și legislatorii au capacitatea de a dezamorsa situația. Odată însărcinat cu livrarea de lovituri nucleare și cu supravegherea operațiunilor cu rachete balistice intercontinentale, el solicită acum un efort legislativ care să acorde prioritate asigurării unui tratat de pace cu Phenianul pentru a evita dezastrul și pentru a deschide, eventual, calea pentru concesii din partea Coreei de Nord, inclusiv în domeniul drepturilor omului.

„Nu este probabil, dar este posibil“, spune Leaf. „Și, deși este cea mai urgentă problemă, este aproape cea mai ușor de abordat. În rezolvarea problemelor cu Rusia în ceea ce privește Ucraina și cazul competiției strategice dintre SUA și China, nu există un prim pas. Nu putem spune: «Să facem asta și vom fi pe o cale mai bună». Dar putem cu Coreea de Nord“, adaugă el, „Punem spune: «Puneți capăt războiului»“.

Un război nedeclarat și neterminat

Apare o tendință care are scopul de a pregăti terenul pentru abordarea SUA în ceea ce privește intervențiile internaționale până în prezent. Practic, Washingtonul nu a declarat niciodată în mod oficial război atunci când a intrat în bătălia împotriva Coreei de Nord, pe 27 iunie 1950, alături de Națiunile Unite. „Nordul“ era ajutat atunci de aliații comuniști din China și de Uniunea Sovietică.

Mulți observatori de la acea vreme au proclamat că acesta este începutul celui de-al treilea război mondial. Președintele american de atunci, Harry Truman, a prezis, în cuvinte care continuă să bântuie regiunea până în prezent, că va fi un război atomic.

ÎNTÂLNIRE ISTORICĂ Președintele Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong Un se plimbă în interiorul DMZ, în iunie 2019, în timpul unui dezgheț temporar al relațiilor : Foto: Dong-a Ilbo/ Getty Images

De-a lungul celor trei ani de lupte, zeci de mii de soldați americani au fost uciși, alături de sute de mii de soldați chinezi și milioane de coreeni, dintre care majoritatea erau civili.

Atunci când armistițiul care a pus capăt luptelor a fost semnat la 27 iulie 1953, ambele părți erau blocate într-un impas în ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Zona Demilitarizată (DMZ). Zona demilitarizată se află în apropierea limitei originale a paralelei 38, trasată în grabă de SUA în urma celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a diviza noua Republică Populară Democrată Coreeană (RPDC), susținută de sovietici, de Republica Coreea (ROK), susținută de americani.

Tensiunile intercoreene au continuat să mocnească mult timp după ce armele au fost reduse la tăcere, depășind chiar și perioada Războiului Rece.

„Ne comportăm cu Coreea de Nord ca și cum am fi încă în război“, spune Leaf. „Coreea de Nord se comportă cu noi ca și cum am fi încă în război. Nu este o modalitate bună de stabilire a păcii atunci când presupunerea fundamentală este că suntem încă în război“.

Și, în condițiile în care Beijingul, Moscova și Phenianul își reiau acum legăturile la cote nemaiîntâlnite de zeci de ani, în opinia lui Leaf, un tratat de pace al SUA ar putea îndeplini un alt obiectiv al Washingtonului, servind la „complicarea calculului strategic al Chinei“ pentru a recuceri Taiwanul.

„Riscul de hiperdeteriorare“

Frank Aum, un expert senior al Institutului pentru Pace al Statelor Unite, a schițat, de asemenea, un drum legislativ către pace în Peninsula Coreeană. Aum a ocupat diferite funcții la Pentagon, inclusiv cea de asistent spe­cial al secretarului adjunct pentru afaceri de securitate în Asia și Pacific și consilier principal pentru Coreea de Nord în cadrul Biroului Secretarului Apărării.

Pentru a urma această cale, a spus el, administrația Biden ar trebui să fie dispusă să ia și alte măsuri pentru a-și demonstra angajamentul față de procesul de pace.

„Este nerealist ca măsurile de denuclearizare să fie luate mai întâi sau pe termen scurt de către Coreea de Nord. Este, de asemenea, nerealist că în Congresul american va avea susținere vreodată un acord de pace care nu include denuclearizarea Coreei de Nord“, a declarat Aum pentru Newsweek.

„Pacea și prosperitatea în
Peninsula Coreeană reprezintă
obiectivul final al SUA în relația
cu Republica Populară
Democrată Coreeană“

„Așadar, ar putea fi nevoie de un proces care să mențină denuclearizarea ca obiectiv aspirațional pe termen lung, dar care să includă mai multe concesii din partea SUA și măsuri de consolidare a păcii la început“.

Printre măsurile sugerate de Aum se numără implementarea unui moratoriu privind desfășurarea de active strategice americane în Peninsula Coreeană, furnizarea de asistență umanitară și de vaccinuri COVID, încetarea interdicției de călătorie a SUA în Coreea de Nord, oferirea unei scutiri parțiale de sancțiuni și susținerea unei declarații de sfârșit de război.

Ca răspuns, spune el, „SUA ar trebui să ceară Coreei de Nord să reafirme Declarația de la Singapore, care solicită denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene“ și apoi „ambele părți ar trebui să ia măsuri simultane și reciproce pentru pace și denuclearizare“.

Declarația de la Singapore din iunie 2018, semnată de președintele Donald Trump și liderul suprem nord-coreean Kim Jong Un, marchează apogeul diplomației dintre cele două națiuni. Summitul istoric a fost urmat, în februarie 2019, de o a doua întâlnire în Vietnam și de o a treia întâlnire alături de președintele sud-coreean de atunci, Moon Jae-in, în Zona Demilitarizată, în luna iunie a aceluiași an.

Dar progresele s-au oprit treptat și tensiunile au revenit.

Kim Jong Un, nepotul fondatorului și liderului Coreei de Nord, Kim Il Sung, a desfășurat de atunci un număr record de teste de armament. Între timp, SUA și Coreea de Sud au reluat exercițiile militare la scară largă, precum și discuțiile privind redistribuirea de resurse nucleare pe partea lor de graniță.

„Ambele părți ar
trebui să întreprindă
acțiuni simultane și
reciproce pentru pace
și denuclearizare“

Aum susține că riscul reapariției unui conflict în Peninsula Coreeană, după șapte decenii, își are rădăcinile „în absența diplomației și a dorinței de a îmbunătăți relațiile, împreună cu accentul pe descurajare, la care subscriu astăzi Statele Unite, Coreea de Sud și Coreea de Nord“.

El avertizează că „riscul unei curse a înarmării în regiunea Asiei de Nord-Est și un potențial mai mare ca percepțiile și comunicările eronate să ducă la un război nuclear involuntar“.

Puncte de vedere concurente

În acest context volatil, administrația Biden a continuat să sublinieze că este pregătită să intre în dialog cu Phenianul „fără condiții prealabile“. O mare parte din limbajul folosit de SUA cu privire la astfel de discuții, subliniat recent în remarcile consilierului pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, s-a axat pe obiectivul denuclearizării.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a oferit o definiție mai largă atunci când a fost întrebat de Newsweek dacă această ofertă ar putea include potențiale discuții pentru un tratat de pace.

„Când spunem «fără precondiții», înseamnă că am saluta dialogul pe oricare dintr-o gamă largă de subiecte de interes reciproc“, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. „Acest lucru ar putea include discuții despre măsurile practice pe care ambele părți le-ar putea lua pentru a aborda situația de securitate din regiune“.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat reiterează că „rămânem angajați în diplomație, chiar și în condițiile în care RPDC lansează un număr fără precedent de rachete balistice“ și că „am fost, de asemenea, clari că vom căuta să cooperăm în probleme umanitare, indiferent de statutul discuțiilor legate de ADM și de rachete“.

„Pacea și prosperitatea în Peninsula Coreeană sunt obiectivul final al Statelor Unite în relația cu Republica Populară Democrată Coreeană“, adaugă purtătorul de cuvânt. „Statele Unite colaborează îndeaproape cu aliații și partenerii din regiune pentru o mai mare pace și securitate în regiune“.

Poziția Seulului s-a schimbat, de asemenea.

În contrast puternic cu accentul pus de Moon pe diplomația intercoreeană, președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a adoptat o linie mai dură de la preluarea mandatului anul trecut, concentrându-și eforturile asupra descurajării și sensibilizării cu privire la situația drepturilor omului în Coreea de Nord.

„Coreea de Nord continuă provocările, încălcând multiple rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU“, a declarat pentru Newsweek un purtător de cuvânt al Ministerului sud-coreean de Externe. „Aceasta desfășoară amenințări nucleare și cu rachete, escaladând tensiunile în Peninsula Coreeană, în timp ce refuză ofertele Coreei și ale SUA de a intra într-un dialog fără condiții prealabile“.

„În aceste condiții, prioritatea principală este denuclearizarea Coreei de Nord și, prin urmare, ar fi prematur să discutăm despre un tratat de pace“, adaugă purtătorul de cuvânt al Ministerului sud-coreean de Externe. „Atâta timp cât amenințările nucleare și cu rachete ale Coreei de Nord continuă, un tratat de pace pe hârtie este doar o falsă pace declarativă“.

Purtătorul de cuvânt al ministerului avertizează, de asemenea, că un astfel de tratat ar putea duce, de fapt, la o escaladare în Peninsula Coreeană.

„A vorbi despre un tratat de pace cu Coreea de Nord în absența oricărui progres în denuclearizare ar servi doar la legitimarea programului său de arme nucleare“, afirmă purtătorul de cuvânt al Ministerului sud-coreean de Externe.

„De asemenea, ar putea duce la dispute inutile cu privire la funcțiile și rolurile UNC (Comandamentul Națiunilor Unite) și USFK (Forțele americane din Coreea de Sud), care joacă un rol critic în securitatea Coreei de Sud“.

Newsweek a contactat misiunea nord-coreeană la ONU pentru comentarii.

Într-o declarație publicată la 17 iulie, directorul adjunct al Departamentului Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord, aflat la putere, Kim Yo Jong, care este sora lui Kim Jong Un, a denunțat „absurditatea“ apelurilor la „dialog fără condiții prealabile“ și a afirmat că orice „acorduri, semnate și angajate de președinții precedenți, sunt inversate instantaneu odată ce apar noi regimuri“ la
Washington și Seul.

„Statele Unite ar trebui să știe că sistemul lor consolidat de descurajare extinsă și sistemul de alianțe militare excesiv de extins sunt niște entități amenințătoare care nu vor face decât să îndepărteze RPDC de masa nego­cierilor dorite de aceasta“, a declarat Kim Yo Jong.

Subliniind tensiunile actuale, ea a avertizat că „situația actuală din Peninsula Coreeană a ajuns într-o fază în care se dezbate posibilitatea unui conflict armat real și chiar a izbucnirii unui război nuclear, depășind cu mult faza de confruntare acută între RPDC și SUA creată în 2017“.

Proiecte de lege rivale, viziuni opuse

Cu diplomația oficială înghețată, în Camera Reprezentanților au apărut două proiecte de lege foarte diferite privind Coreea de Nord. H.R. 1369, introdus în martie și cunoscut sub numele de „Legea privind pacea în Peninsula Coreeană“, solicită încheierea oficială a Războiului din Coreea. H.R. 3012, introdus în aprilie și cunoscut sub numele de „North Korean Human Rights Reauthorization Act“, solicită măsuri mai punitive împotriva Phenianului din cauza situației sale în materie de drepturi ale omului.

Deși sponsorii ambelor proiecte de lege reprezintă orașul Los Angeles, ei au viziuni opuse asupra modului în care ar trebui să se situeze politica SUA față de Coreea de Nord.

Reprezentantul republican Young Kim, care a introdus H.R. 3012, a declarat pentru Newsweek că proiectul de lege „se va asigura că drepturile omului rămân în prim-planul politicii americane în Peninsula Coreeană“ prin „sprijinirea eforturilor de difuzare a informațiilor externe în Coreea de Nord și încurajarea confirmării imediate a unui trimis special pentru drepturile omului în Coreea de Nord“. Ea susține că SUA „nu pot lăsa această problemă să cadă în plan secundar, în timp ce poporul nord-coreean continuă să sufere opresiuni inimaginabile“.

De asemenea, ea „se opune categoric H.R. 1369“. „Declararea unilaterală a încheierii războiului coreean nu va face nimic pentru a asigura pacea în Peninsula Coreeană“, spune Young Kim. „De ce i-ai ceda pârghiile lui Kim Jong Un, după ce acesta ne-a demonstrat, de nenumărate ori, că este un negociator nesigur și că nu are niciun interes real pentru o pace permanentă în peninsulă?“.

„Nu ar trebui să declarăm sfârșitul oficial al Războiului Coreean fără a garanta mai întâi denuclearizarea completă, verificabilă și ireversibilă a Coreei de Nord“, adaugă ea, „iar în rolul meu de președinte al Subcomisiei Indo-Pacific, voi face tot ce-mi stă în putință pentru a mă asigura că acest proiect de lege nu va fi votat în acest Congres“.

Strategia predominantă a SUA de a căuta o denuclearizare completă, ireversibilă și verificabilă a Coreei de Nord este adesea denumită în cercurile de la Washington „CIVD“. Cu toate acestea, reprezentantul democrat Brad Sherman, care a introdus H.R. 1369, a declarat pentru Newsweek că această abordare a fost până acum „un eșec în ceea ce privește asigurarea unei lumi mai sigure“.

„Dar a făcut lumea mai sigură pentru politicienii și birocrații care o spun“, spune Sherman. „Nimeni nu a fost criticat pentru că doar a strigat «CIVD» în timp ce, în fiecare zi, Coreea de Nord dezvoltă mai multă tehnologie, mai multe arme“.

El identifică cu ușurință o logică în spatele angajamentului cu Kim Jong Un, spunând că „ar trebui să vorbești cu dușmanii tăi - sincer, aceștia sunt oamenii cu care trebuie să vorbești cel mai mult“. De asemenea, el consideră că este important să avem o înțelegere fundamentală a punctului de vedere al conducătorului nord-coreean, deoarece, „deși știm că suntem băieții buni, pentru Phenian părem periculoși, iar programul lor nuclear este ceea ce ei cred că este necesar pentru a se apăra de noi“.

El este sceptic cu privire la dezarmarea completă a Coreei de Nord, mai ales având în vedere moștenirea intervențiilor americane împotriva Irakului și a Libiei, care își închiseseră anterior programele de arme nucleare. Dar chiar și războiul Rusiei în Ucraina, care anterior a renunțat la armele nucleare controlate de sovietici în schimbul unor garanții de securitate. Însă el crede că este necesar să se pună frâu programului secret și în expansiune al Phenianului pentru a limita nu numai numărul de focoase pe care țara le obține, ci și pentru a împiedica ca astfel de arme să ajungă în alte mâini.

„Nu pot garanta că, dacă America declară că vrea să negocieze un tratat de pace, chiar obține unul. Nu pot garanta că un tratat de pace este un pas important pentru rezolvarea problemei nucleare“, spune Sherman. „Este cel mai puțin costisitor lucru pe care l-am putea face. Nu implică să riscăm vieți americane. Nu implică reducerea presiunii asupra guvernului nord-coreean prin sancțiuni. Este un pas în direcția corectă“.

„Este un pas important într-o problemă foarte mare“, adaugă el. „Coreea de Nord poate sau va putea în curând să lovească Los Angeles cu o rachetă nucleară, iar asta este suficient pentru a spune că este important“.

Tom O’Connor este scriitor senior și redactor-șef adjunct pentru securitate națională și politică externă la Newsweek.