Promisiunea din partea președintelui anterior al Comisiei Europene aproape că a coincis cu sfârșitul mandatului fostului procuror general al Bulgariei, Sotir Țațarov. În cei șapte ani în care el a condus Parchetul de la Sofia, singura condamnare pentru corupție, nici aceea definitivă, într-un proces pentru care s-a făcut multă vâlvă, a fost împotriva fostului primar al cartierului Mladost, Desislava Ivanceva.
În așa-numitul “Pachet de primăvară cu recomandări” pentru state, Comisia declară că va continua monitorizarea asupra Bulgariei. În unul dintre documente se menționează că Bulgaria a obținut progrese serioase în privința reformelor legat de lupta împotriva corupției – constatare repetată și în rapoartele periodice anterioare ale Comisiei Europene, care – concominent cu aceasta – subliniau că progresele nu sunt suficiente.
Acum suntem în aproape aceeași situație – Comisia Europeană subliniază că e necesar “un număr solid de condamnări definitive pentru corupție la nivel înalt pentru a se dobândi încredere în sociatate”.
Comisia subliniază și alte probleme nerezolvate de către Bulgaria – anchete pentru crimă, volumul de muncă disproporționat între instanțe, precum și lipsa de eficiență a parchetelor locale.
O altă problemă nerezolvată este spălarea de bani, mai subliniază Comisia Europeană în recomandare. În acest clasament, Bulgaria nu este singură. Probleme similare are și Danemarca, Estonia, Letonia, Malta, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Slovacia și Finlanda.
Actuala întorsătură în poziția Comisiei Europene, chiar dacă este prezentată pe un ton diplomatic, este o avertizare serioasă la adresa autorităților bulgare, în contextul dorinței guvernului ca țara să fie primită rapid în așa-numita anticameră a zonei euro.
