„Coaliția voinței” se extinde la nivel de alianță europeană, contra „Consiliului păcii” a lui Trump
Europa discută crearea propriei alianțe de securitate fără Statele Unite, dar cu participarea Ucrainei, pe fondul înrăutățirii relațiilor cu Administrația Trump. Președintele SUA caută și el o alianță de tip „mini ONU” care să servească interesele Americii.
„Coaliția voinței” ar folosi ca bază pentru o nouă alianță a Europei, fără SUA. Chiar dacă a început ca fiind despre Ucraina, poate fi extinsă la nivel de nouă alianță, după cum și președintele SUA vrea să extindă „Consiliul păcii” format Gaza într-un mini-ONU.
Coaliția a creat legături foarte strânse între unele dintre persoanele cheie din capitalele europene.
Aceștia au construit un format de lucru bazat pe încredere, care se pierduse în relațiile cu Administrația Trump.
„Coaliția voinței” se extinde la nivel de alianță europeană, contra „Consiliului păcii” a lui Trump
Politico notează că Ucraina ar putea deveni un element cheie al noii alianțe, fiind cea mai militarizată țară din Europa — cu o armată numeroasă, o industrie de drone dezvoltată și o experiență reală în luptă cu Rusia, care amenință Europa.
Combinată cu puterea militară a Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit, un astfel de bloc ar deveni o forță serioasă.
Amenințarea lui Trump cu tarife punitive împotriva oricui încearcă să-l împiedice să preia Groenlanda a fost picătura care a umplut paharul. Divorțul, cred ei, este acum inevitabil, scrie Politico.
În privat, oficialii europeni descriu graba lui Trump de a anexa teritoriul suveran danez drept „nebună”, „dementă”, lansând un „atac” clar și neprovocat împotriva aliaților de cealaltă parte a Atlanticului.
Statele europene, inclusiv cele care nu fac parte din UE, precum Marea Britanie și Norvegia, au petrecut o mare parte din al doilea mandat al lui Trump lucrând într-un grup din ce în ce mai eficient, care deja operează fără SUA: așa-numita „Coaliție a voinței”, a celor dispuși să sprijine Ucraina.
Consilierii pe probleme de securitate națională din 35 de guverne sunt în contact regulat, întâlnindu-se frecvent online și personal, precum și interacționând prin mesaje text mai puțin formale.
Aceștia sunt obișnuiți să caute soluții multilaterale într-o lume în care Trump este o parte importantă a problemei.
Nivelurile de încredere în aceste cercuri sunt în general ridicate, potrivit unor persoane familiarizate cu modul în care operează grupul. Nu este vorba doar de nivelul oficialilor, ci de faptul că liderii naționali lucrează eficient în noi grupuri.
Lideri precum Keir Starmer din Marea Britanie, Emmanuel Macron din Franța și Friedrich Merz din Germania, precum și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Alexander Stubb din Finlanda și Meloni din Italia, schimbă în mod regulat mesaje text - adesea în același grup de chat.
Europa vrea să creeze un Consiliu de Securitate cu 12 membri
Cu excepția unei schimbări radicale în abordarea Statelor Unite, acest proces pare probabil să se încheie cu o remodelare radicală a Occidentului, care ar răsturna echilibrul global de putere.
Implicațiile variază de la daune economice transatlantice pe măsură ce tensiunile comerciale cresc, până la riscuri de securitate, deoarece Europa încearcă să se apere fără ajutorul american înainte de a fi pe deplin pregătită să facă acest lucru.
Probabil ar exista costuri și pentru Statele Unite, cum ar fi capacitatea lor de a proiecta putere coercitivă în Africa și Orientul Mijlociu fără acces la rețeaua de baze, piste de aterizare și sprijin logistic pe care Europa le oferă în prezent.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a propus recent o armată permanentă a UE de 100.000 de oameni și a reînviat ideea unui Consiliu European de Securitate format din 12 membri, inclusiv Regatul Unit.
Von der Leyen a lăudat o nouă Strategie Europeană de Securitate, deși puține detalii au fost încă furnizate.
Există un consens larg că aceste conversații despre o nouă arhitectură europeană de securitate trebuie să aibă loc și rapid.
Liderii UE se vor întâlni personal pentru un summit de urgență în următoarele zile pentru a calibra un răspuns la amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, deși discuția ar putea avea o arie mult mai largă.
Având în vedere că Trump urmează să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, există și posibilitatea unor discuții față în față între partea europeană și cea americană.
Trump lucrează la un mini-ONU cu strângere de fonduri
Lideri din peste 60 de țări au fost invitați să facă parte din Consiliul pentru Pace prezidat de președintele SUA, Donald Trump.
Se pare că Trump vrea să construiască o organizație care se va ocupa nu doar de Gaza, un fel de „Mini-ONU”.
Administrația Trump a comunicat țărilor care doresc un loc permanent în noul Consiliu al Păcii din Gaza (BoP), care va fi responsabil pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și asigurarea dezarmării Hamas, că trebuie să contribuie cu „cel puțin un miliard de dolari”, a relatat Bloomberg News sâmbătă seară.
„Fiecare stat membru va avea un mandat de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, sub rezerva reînnoirii de către președinte”, se arată într-un proiect de cartă pentru BoP, văzut de Bloomberg.
Citește și: Trump, tot mai orbit de furie la adresa Europei: „Nu mă mai simt obligat să mă gândesc exclusiv la pace”
„Mandatul de membru de trei ani nu se va aplica statelor membre care contribuie cu peste 1.000.000.000 de dolari în fonduri în numerar la Consiliul pentru Păci în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei.”
Conform raportului Bloomberg, Carta descrie Consiliul Păcii drept „o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict”, care ar deveni oficială doar după ce trei „state membre” vor fi de acord cu carta propusă.
Acest format ar putea deveni terenul de lucru pentru o nouă alianță de securitate într-o epocă în care SUA nu mai sprijină NATO și securitatea europeană.
Un posibil câștigător imediat ar fi Ucraina, care a dorit de mult timp să adere la NATO.
Acum, cu noile alianțe ce se formează, aderarea la NATO nu mai e „premiu”, în primul rând pentru că promisiunile SUA de a susține orice garanții de securitate devin din ce în ce mai puțin convingătoare pe zi ce trece.
În noua alianță, Ucraina ar fi elementul-cheie al unui posibil viitor război al Rusiei în Europa.
