Emisarii lui Trump, acuzați de ingerințe în procesul din Franța al lui Le Pen pentru deturnare de fonduri UE
Autoritățile de la Paris acuză administrația Trump de ingerințe politice în justiția franceză. Un magistrat francez susține că emisari ai lui Trump ar fi încercat să intervină într-un proces al liderei de extremă dreapta, Marine Le Pen, o apropiată a lui Vladimir Putin.
Judecătorul francez Magali Lafourcade a declarat că a alertat autoritățile de la Paris în mai 2025, după ce doi emisari ai administrației președintelui american Donald Trump ar fi încercare să se implice în situația juridică a liderului de extremă dreapta Marine Le Pen, o apropiată a dictatorului Vladimir Putin și finanțată deseori direct de la Moscova.
Avertismentul unui judecător francez. Emisarii lui Trump, acuzați de ingerințe în procesul lui Marine Le Pen
Magistratul a explicat că discuția, inițiată pe tema drepturilor omului, a fost deturnată rapid către cazul Marinei Le Pen. În cadrul emisiunii En société la televiziunea franceză, Lafourcade a afirmat că interlocutorii săi ar fi încercat să prezinte dosarul drept unul motivat politic.
„Ideea era de a găsi, împreună cu mine sau cu alții, elemente care să indice că acesta era un proces pur politic menit să o împiedice să candideze la președinție”, a spus judecătoarea, potrivit Newsweek.com.
Citește și: Marine Le Pen, apropiată Rusiei, acuzată de delapidare, caută portița pentru a prelua șefia Franței
Potrivit acesteia, întâlnirea a avut loc la 28 mai 2025 și a fost, inițial, una de rutină. Lafourcade a precizat că a avut impresia că oficialii americani căutau „dovezi de interferență” și a spus că a fost surprinsă de direcția discuției.
„Am simțit că era de datoria mea să fac acest lucru”, a explicat ea, referindu-se la decizia de a informa ministrul francez de externe.
Citește și: Extremiștii ar putea conduce Franța, singura țară UE cu arme nucleare. Coșmarul Bruxelles-ului
Marine Le Pen, găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentul European
Declarațiile vin în contextul în care Marine Le Pen a comparut marți în fața instanței, încercând să anuleze o hotărâre pronunțată în martie, care o găsea vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentul European.
Le Pen și alți membri ai partidului său, Raliul Național, au fost condamnați pentru fapte comise între 2004 și 2016. Sentința îi interzice, de asemenea, să ocupe funcții elective timp de cinci ani.
Le Pen a candidat la președinția Franței în 2012, 2017 și 2022 și era considerată o posibilă candidată în 2027. Condamnarea îi blochează însă candidatura, cu excepția cazului în care o instanță de apel va modifica sau va anula decizia.
Trump a sărit în apărarea extremistei Marine Le Pen
După condamnare, Donald Trump a reacționat pe platforma Truth Social, scriind: „Vânătoarea de vrăjitoare împotriva Marinei Le Pen este un alt exemplu al modului în care stânga europeană folosește războiul juridic pentru a reduce la tăcere libertatea de exprimare și a-și cenzura adversarii politici... ELIBERAȚI-O PE MARINE LE PEN!”. Trump a comparat situația liderei franceze cu propriile sale probleme juridice din Statele Unite.
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii din Franța avertiza în martie 2025, potrivit Reuters, că „amenințările care vizează personal magistrații responsabili de caz, la fel ca declarațiile liderilor politici, nu pot fi acceptate într-o societate democratică”.
Lafourcade a mai atras atenția că, deși în prezent nu există amenințări directe la adresa judecătorilor francezi, „există un proiect politic în spatele tuturor acestor lucruri” și că „acest atac depășește cu mult granițele Franței”.
Ea a făcut referire și la sancțiunile impuse de SUA judecătorului brazilian Alexandre de Moraes, după condamnarea fostului președinte Jair Bolsonaro, aliat al lui Trump.
Audierea apelului formulat de Marine Le Pen a început pe 13 ianuarie și este programată să se încheie pe 12 februarie, potrivit Le Monde. Verdictul final este așteptat înainte de vară.
Legăturile Marinei Le Pen cu Rusia lui Putin
Un amplu material publicat de Le Monde în 2022 scoate la iveală relațiile strânse dintre Marine Le Pen și regimul lui Vladimir Putin: vizite oficiale, eurodeputați pro-Kremlin și finanțări venite din Rusia, pe care lidera de extremă dreapta le minimalizează după invadarea Ucrainei.
Lidera de extremă dreapta Marine Le Pen și partidul său, Rassemblement National (RN), au menținut legături constante cu regimul de la Kremlin, relații care continuă să ridice semne de întrebare, arată o anchetă publicată de Le Monde.
Între 2013 și 2019, Le Pen a vizitat Rusia de cel puțin patru ori, fiind primită cu onoruri de oficialii de la Moscova. În paralel, eurodeputații RN au apărat aproape sistematic pozițiile Kremlinului, votând împotriva rezoluțiilor Parlamentului European ce condamnau agresiunile ruse sau încălcările dreptului internațional.
Apropierea liderului RN de Rusia s-a reflectat și prin oamenii din anturajul său. Între 2010 și 2015, geopolitologul Aymeric Chauprade, consilier pe politică externă, a avut contacte repetate cu apropiați ai lui Vladimir Putin. În 2019, echipa lui Le Pen a angajat-o ca stagiară pe Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al Kremlinului.
Un alt personaj-cheie a fost europarlamentarul Thierry Mariani, fost ministru în guvernul Sarkozy, considerat un apropiat al Moscovei. Mariani a pledat de-a lungul anilor în favoarea Rusiei, a pus sub semnul întrebării crimele de război din Ucraina și chiar l-a întâlnit personal pe Putin în 2019.
Legătura lui Le Pen cu agenți ruși KGB. Ar fi împrumutat milioane de euro de la Rusia
Legăturile cu Rusia au fost și financiare. În 2014, micropartidul Cotelec al lui Jean-Marie Le Pen a primit un împrumut de 2 milioane de euro de la o companie offshore cipriotă, cu bani proveniți din fonduri rusești și conectați la foști agenți KGB.
În același an, Frontul Național a contractat direct un credit de 9,4 milioane de euro de la o bancă rusă pentru a-și finanța campaniile electorale. Împrumutul trebuie rambursat până în 2028, chiar dacă banca a intrat între timp în faliment.
Documente publicate de Mediapart arată că oficiali de la Kremlin discutau, în 2015, despre cum ar trebui „răsplătită” Le Pen pentru sprijinul acordat anexării Crimeei. Politiciana respinge acuzațiile și susține că a apelat la bănci străine doar pentru că instituțiile franceze refuzau să-i acorde credite.
După ce împrumuturile de la bănci non-europene au fost interzise în 2017, Le Pen a apelat la Ungaria, o altă țară din Europa subordonată Rusiei, pentru a-și finanța campania din 2022, menținând dependența de sprijin extern.
