Alegerile din Moldova, ținta războiului hibrid rusesc. Telegram, zona de comandă. Legătura cu AUR și Costiuc

Alegerile din Moldova 2025 au fost sub un asalt de aploare hibrid din partea Rusei. Rețele coordonate de dezinformare, cele mai multe cu legături directe în Federația Rusă, au vizat descurajarea votanților moldoveni, delegitimarea scrutinului, manipularea diasporei și exploatarea unor teme precum Transnistria, identitatea națională și relația cu UE sau Rusia.

Alegerile din Moldova, ținta războiului hibrid rusesc. Telegram, centru de comandă. Legătura cu AUR și Costiuc

Raportul arată că alegerile parlamentare din septembrie 2025 au prins Moldova într-un moment geopolitic critic: fie continuarea drumului european, fie întoarcerea spre influența Rusiei.

Din fericire pentru Moldova, scrutinul a fost câștigat clar de partidul pro-european PAS, cu 55 din 101 mandate, suficient pentru a guverna singur. În opoziție au intrat Blocul (rusesc) Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și PPDA, cu 46 de mandate cumulate.

Autorii studiului susțin că interferența rusească nu mai urmărește doar „convingerea” alegătorilor, ci epuizarea lor, descurajând participarea și alimentând percepția că „nimic nu se schimbă” și că „toți sunt corupți”. Dacă ne gândim puțin, același lucru s-a întâmplat și în România, odată cu alegerile prezidențiale anulate din 2024.

Citește și: George Simion și-a asumat oficial legătura cu prorușii din Moldova. Conexiunile lui Costiuc cu Rusia

De la persuasiune la război informațional. Cele 3 niveluri de acțiune

Raportul propune un cadru în trei niveluri pentru a descrie interferența rusească în alegerile din Republica Moldova din toamna lui 2025.

Nivelul 1 - Infrastructura

Acțiunea de destabilizare a electoratului moldovanea s-a purtat cu precădere pe platformele digitale de socializare, care au jucat roluri diferite.

Spre exemplu, platforma Telegram a fost extrem de intens folosită de rețelele de dezinformare rusești pentru coordonare și răspândire a minciunilor, iar TikTok-ul a fost utilizat pentru mobilizarea  virală a electoratului anti-european, anti-românesc și anti-democrație, dar cu ode și laude aduse regimurilor autoritare rusești, iar site-urile web au fost folosite intens de propaganda Rusiei pentru „spălarea” și conservarea narațiunilor.

Citește și: George Simion și Călin Georgescu, promovați de propaganda Rusiei din Moldova. Mecanismul mașinăriei de manipulare

De asemenea, grupurile de propagandă și dezinformare coordonate din Rusia au creat anumite „coridoare lingvistice”, adică publicuri legate prin limbă, interese, convingeri și algoritmi, nu prin granițe.

La fel ca în România, în cazul de propagandă la un nivel astronomic desfășurată pe TikTok, prin care Călin Georgescu, un personaj inexistent pentru marea majoritate a electoratului românesc, și diaspora moldovenească a fost folosită simultan drept public țintă și „dovadă” falsă a unui sentiment social. Și în cazul Chișinăului, actorii din spatele războiului informațional au mizat pe anonimat și camuflaj care permit negarea plauzibilă.

Citește și: George Simion a pierdut procesul în care contesta că a colaborat cu servicii secrete ruse

Nivelul 2 - Comportamente operaționale

Metoda de dezinformare în masă testată cu succes și trasa la indigo din campania lui Călin Georgescu a fost folostă și în Republica Moldova, unde mii și mii de scripturi identice au fost repostate masiv, în valuri, pentru a simula indignarea spontană, totul pentru „spălarea narațiunii”, iar nemulțumirile interne au fost validate prin ecouri din media străină.

Grupurile coordonate de la Moscova au folosit din plin intermediari și proxy-uri, care ascund originea reală a mesajelor. De asemenea, propaganda Kremlinului a mizat masiv pe parafrazare și mici modificări pentru a ocoli moderarea și a făcut mii de apeluri la acțiune prin care publicul țintă a fost transformat în amplificator voluntar.

Citește și: Simion se unește cu pro-rușii din Moldova. Șor, păpușarul din spatele frontului comun al rusificării

Nivelul 3 - Efecte strategice asupra democrației

Din nou, la fel ca în cazul României, și în Moldova, grupurile organizate de dezinformare coordonate direct de la Moscova au mizat pe oboseala alegătorului moldovea și pe creșterea gradului de cinism („toți sunt la fel”, „toate alegerile sunt furate”) și atunci de ce să mai votăm.

Exact la fel s-a și aceleași idei false au fost masiv rostogolite și în mediile sociale din România, odată cu apariția lui Călin Georgescu.

Propagandiștii Kremlinului au forțat, de asemenea, pe transformarea diasporei sau a unor regiuni (Transnistria, Găgăuzia) în țapi ispășitori pentru toate problemele „de la firul ierbii” a moldovenilor, scopul fiind delegitimarea scrutinului încă dinainte de vot sub ideea că „alegerile sunt trucate din start” și deci nu are rost să te mai duci la vot.

Citește și: Armata digitală a Kremlinului din spatele lui Georgescu plătită de la Moscova. "Operațiunea Moldova"

Telegram, centru de comandă. TikTok, motor de viralizare

Setul de date analizat: 5.220 de postări pe șapte platforme (Telegram, TikTok, Facebook, X, VK, YouTube și site-uri web).

Astfel, pe Telegram s-au înregistrat peste 3.000 de postări, dintre care 77% au fost legate de dezinformare sau operațiuni coordonate de influență. Platforma funcționează ca „nucleu operațional”: aici se lansează narațiunile și se distribuie mai departe spre alte canale.

Așa se face că pe Telegram, conținutul a acumulat circa 13,7 milioane de vizualizări, dar cu mai puține reacții, ceea ce confirmă rolul său de canal de difuzare, nu de spațiu de interacțiune.

Citește și: „Războiul sfânt” din Moldova. Cum a recrutat Rusia preoți ortodocși pentru a influența alegerile

De cealaltă parte a războiului informațional s-a aflat platforma chinezează care a dezbinat și România, TikTok. Pe TikTok, doar 217 postări au generat peste 17,8 milioane de vizualizări și 1,85 milioane de reacții, o rată de angajament mult peste celelalte platforme. De aici concluzia autorilor: TikTok a fost folosit ca instrument principal de mobilizare emoțională și virală, mai ales în rândul publicului tânăr.

Multe dintre narațiuni au pornit de la canale rusești afiliate statului sau proxy-urilor sale, cu audiențe mari, iar postările de origine rusă au avut, în medie, de zece ori mai multe impresii decât restul.

„Rețele Matrioșka” au avut o țintă-cheie, diaspora

Diaspora moldovenească, estimată la 1,2 milioane de persoane, a jucat un rol decisiv: peste 275.000 de votanți din afara țării au reprezentat aproximativ 23% din voturile totale.

Raportul descrie o arhitectură de influență bazată pe „rețele Matrioșka”: site-uri clonă, personaje false, ONG-uri și canale social media care se citează reciproc, creând impresia unei dezbateri reale, când de fapt narațiunea este construită centralizat.

Obiectivele principale ale propagandei Moscovei în diaspora moldovenească au fost acționi mamut coordonate de  demobilizare a electoratului („nu are rost să mai votați, e totul aranjat”);

De asemenea, rețețele rusești de propagandă au mizat pe erodarea încrederii în Comisia Electorală și în secțiile din străinătate, dar și pe organizarea și amplificarea protestelor, pentru a crea imaginea unei legitimități contestate.

În ziua votului, campania online a fost dublată de amenințări cu bombă la mai multe secții din străinătate, tactică clasică de război hibrid, la granița dintre digital și intimidare fizică, menită să sperie alegătorii și să creeze haos administrativ folosit ulterior ca „dovadă” de fraudă.

Biserica, ONG-urile și trecutul KGB, aceeași rețetă, în format digital

Raportul arată cum rețelele religioase ortodoxe subordonate Patriarhiei Moscovei au fost folosite ca vector de influență și și propagandă rusească în Moldova. Amintim că același lucru l-au făcut și mulți dintre preoții ortodoxi români, unii chiar de la cel mai înalt nivel în favoarea prorusului Călin Georgescu.

Preoții, care în mod normal au interzis să facă propagandă politică, au ținut predici împotriva integrării europene, prezentată ca amenințare la adresa „valorilor tradiționale” moldovenești. Mesajele lor au fost amplificate pe Telegram, în media locală și în comunități ale diasporei. De asemenea, numeroase ONG-uri finanțate de Rusia au invocat o falsă „persecuție religioasă” în foruri internaționale.

Autorii leagă aceste tactici de vechile „măsuri active” ale KGB, când organizații de fațadă religioase sau „pentru pace” erau folosite pentru a promova agenda sovietică. Diferența: astăzi, revistele și conferințele au fost înlocuite de canale Telegram, TikTok și rețele sociale.

Aceleași narațiuni dominante: alegeri furate, identitate națională atacată de Europa colonizatoare

Analiza a 693 de clustere semantice (grupuri de postări similare) arată cinci mari categorii narative:

Prima narativă intens propagată și în România de propagandiștii Moscovei au lansat acuzații cu privire la o Interferență electorală și fraudă europeană, cu ținta directă spre Franța (311 clustere – 45% din total)

Propagandiștii Moscovei au rostogolit constant ideea unei „represiunni a opoziției”, arestări și decizii ale Comisiei Electorale prezentate ca abuzuri, acuze de suprimare a Transnistriei, Găgăuziei și a unor circumscripții, acuzații neprobate de „umplere a urnelor”, „vot cumpărat”, „fraudă masivă”, dar și narațiunea favorită a „statului capturat” de PAS și al influenței Occidentului, exact pe rețeta folosită și în România.

A doua narațiune a grupurilor de dezinformare coordonate din Rusia s-a bazat pe ideea de „identitate” și „suveranitate” (183 clustere), exact ca în România. Propagandiștii au bombardat mințile moldovenilor cu retorica falsă că Moldova este „natural legată” de Rusia prin ortodoxie și istorie. Mai mult, agenții de influență ai Moscovei au rostogolit masiv teama de „anexare” sau „absorbție” de către România și UE. Singura șansă de „salvare” fiind Rusia.

Tot în cadrul acestei narațiuni, retorică anti-LGBTQ și apeluri la „valorile tradiționale” ca linie de front geopolitică fost fost intest folosite de propaganda rusească, exact ca în România.

A treia narativă se referă la influență externă și „ocupația” NATO (158 clustere), unde Moldova a fost prezentată de propangada de la Kremlin drept următoarea „victimă” a NATO, iar Maia Sandu și partidul ei PAS, catalogați drept „marionete străine”. N-a lipsit nici retorica falsă precum că România și Ucraina manipulează alegerile din Moldova și pregătesc provocări.

Și cea de-a patra narativă din Moldova, enunțată permanent de Călin Georgescu, admiratorul declarat al dictatorului Vladimir Putin în România se referă la o „criză economică catastrofală” - care va aduce societatea într-un val violență și haos, teme false folosite ca amplificatori emoționali, pentru a transforma fiecare decizie politică într-o amenințare existențială.

Peste o treime dintre clustere combină două sau mai multe teme, creând mesaje hibride – de exemplu, „alegeri furate” + „identitate distrusă” + „Europa colonială” –, mult mai puternice emoțional și mai greu de demontat.

TikTok, PPDA și strategia Costiuc: inundație de clipuri și indignare calibrată

Raportul dedică o secțiune întreagă rețelei TikTok legate de PPDA și liderul său, Vasile Costiuc, prietenul lui George Simion, un alt admirator al dictaturii de la Moscova.

Practic, din 2.171 postări analizate pe TikTok, 337 sunt duplicate sau aproape identice, distribuite pe cel puțin 11 conturi coordonate, unde conținutul este repostat masiv, cu mici variații, pentru a păcăli algoritmul și a crea impresia unei avalanșe de sprijin.

Mesajele se concentrează cu preponderență pe nedreptăți economice, povești personale dramatice, fermieri și producători „striviți de sistem”, atacuri sistematice la ONG-uri, presă și societate civilă, prezentate ca „plătite de Soros/Occident” și complici ai „regimului” și chemări explicite la redistribuire masivă a clipurilor, crearea de conturi noi, „lupta pe TikTok”.

Aceeași rețea este legată, în raport, de ecosistemul Pravda – site-uri și canale care reambalează narațiuni pro-ruse pentru publicul din Moldova și România.

Legătura cu România: AUR, Costiuc și „franciza ideologică”

Analiza arată o convergență puternică între mesajele PPDA și ale lui Vasile Costiuc, și retorica extremmiștilor proruși de la AUR, partidul condus de George Simion.

Citește și: AUR a jucat „ruleta rusească” în alegerile din Moldova. Acum vor sa pară curați: „Ne retragem”

Temele comune fiind „fermieri trădați” și naționalism economic, discurs anti-UE și anti-„globaliști”, „recuperarea controlului” de la Bruxelles și apărarea „valorilor tradiționale” împotriva Occidentului, dar NU și împotriva Rusiei.

Raportul descrie acest fenomen drept o „franciză ideologică” plină de șabloane de campanii și narațiuni testate într-o țară care sunt copiate, adaptate și reutilizate în altă parte, în acest caz, din România spre Moldova.