sâmbătă 11 aprilie
EUR 5.0937 USD 4.3629
Abonează-te
Newsweek România

Alegeri cruciale în Ungaria. Va pierde sau nu Viktor Orban, susținut de Trump și Putin? Orice e posibil

Data publicării: 11.04.2026 • 09:25 Data actualizării: 11.04.2026 • 09:30
Viktor Orban - Foto: Profimedia Images
Viktor Orban - Foto: Profimedia Images

Duminică, 12 aprilie 2026, au loc alegeri parlamentare cruciale în Ungaria. Uniunea Europeană, SUA, Rusia şi nu numai urmăresc să vadă dacă va pierde sau nu Viktor Orban, susținut de Trump și Putin. În sondaje, conduce Péter Magyar. Dar orice e posibil.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, susţinut în mod unic atât de preşedintele american Donald Trump, cât şi de Kremlin, ar putea pierde controlul autoritar pe care îl exercită de 16 ani asupra ţării, indică sondajele de opinie, într-un scrutin care are loc duminică şi despre care mulţi unguri cred că va decide soarta ţării lor în Europa, relatează News.ro, citând Reuters.

Citește și: Putin admite că Orban pierde alegerile din Ungaria. „Chiar și cu sprijinul nostru, nu au putut face nimic”

Alegeri cruciale în Ungaria. Va pierde sau nu Viktor Orban, susținut de Trump și Putin? Orice e posibil

Orban, cel mai longeviv prim-ministru al Uniunii Europene, conduce Ungaria din 2010, consolidându-şi puterea prin restricţionarea presei independente şi a drepturilor democratice şi prin construirea unei „democraţii iliberale” care i-a adus susţinători în rândul extremei drepte europene şi în mişcarea „Make America Great Again” (MAGA) a lui Trump.

Cu toate acestea, trei ani de stagnare economică şi creşterea vertiginoasă a costurilor de trai, alături de îmbogăţirea oligarhilor apropiaţi guvernului, au stârnit furia alegătorilor.

Campania lui Orban a fost, de asemenea, afectată de relatările presei potrivit cărora guvernul său ar fi colaborat cu Moscova.

Citește și: Viktor Orban acuză opoziția de "complot" pentru perturbarea votului înaintea alegerilor din Ungaria

Un fost loialist al lui Orban, Peter Magyar, a exploatat cu succes nemulţumirea maghiarilor, iar partidul său de centru-dreapta, Tisza, conduce acum confortabil în majoritatea sondajelor.

Dar analiştii politici avertizează, de asemenea, că alegătorii indecişi, o redesenare a hărţii electorale în favoarea partidului Fidesz al lui Orban şi o proporţie mare de etnici maghiari din ţările vecine – care susţin în majoritate partidul de la putere – creează o atmosferă de incertitudine.

Ei spun că orice scenariu, de la o supermajoritate a partidului Tisza – capabilă să modifice Constituţia – până la o majoritate a partidului Fidesz, rămâne posibil.

Citește și: Cum ar putea Viktor Orban să piardă la votul popular, şi totuşi să rămână prim-ministru?

Alegerile din Ungaria, cu miză mare pentru toată Europa

Miza este cât se poate de mare atât pentru ţara din Europa Centrală cu 9,6 milioane de locuitori, cât şi pentru continent.

„Acesta este unul dintre cele mai importante scrutinuri din Europa şi pentru Europa din ultimii mulţi ani”, a declarat Gregoire Roos, directorul programelor pentru Europa, Rusia şi Eurasia la Chatham House.

„La Moscova, Ungaria a fost percepută ca un interlocutor preţios şi disturbator în cadrul UE - menţinând legături energetice şi adoptând, de departe, cel mai dur ton faţă de Ucraina decât orice altă ţară din UE. În Statele Unite, Ungaria a atras atenţia ca un laborator al politicii suveraniste”, explică Roos.

Citește și: Cine este Peter Magyar, rivalul neașteptat care amenință dominația lui Viktor Orban la alegerile din Ungaria?

Sprijinul public al administraţiei Trump pentru Orban a fost încununat săptămâna aceasta de o vizită a vicepreşedintelui american JD Vance, care a atacat ceea ce el a numit „ruşinoasa” interferenţă a UE în alegeri.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a reacţionat şi a declarat că alegerile sunt „opţiunea exclusivă a cetăţenilor”.

Nici Moscova nu a întârziat să reacţioneze. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „multe forţe din Europa, multe forţe de la Bruxelles nu ar dori ca Orban să câştige din nou alegerile”.

Ungaria, care a criticat sancţiunile UE împotriva Moscovei, rămâne puternic dependentă de petrolul şi gazul rusesc. Invocând o dispută cu Kievul în legătură cu conducta de petrol Drujba, avariată de război, Orban, în vârstă de 62 de ani, a blocat un împrumut al UE către Ucraina convenit în decembrie, cel mai recent dintre numeroasele sale conflicte cu Bruxelles-ul.

Orban sau Magyar?

Liderul Tisza, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, s-a angajat să combată corupţia, să deblocheze miliarde de euro din fondurile îngheţate ale UE şi să-i impoziteze pe cei mai bogaţi, reformând în acelaşi timp sistemul de sănătate al Ungariei, aflat în stare de degradare.

El a declarat pentru Reuters că miza acestor alegeri este dacă Ungaria îşi poate consolida locul ca naţiune europeană şi îşi poate revigora economia, sau dacă va aluneca şi mai mult în tabăra autoritară.

„În doar câteva zile vom asista la o schimbare de regim”, a declarat Magyar miercuri, la un miting în oraşul Baja, promiţând să elimine diviziunile politice dintre maghiari.

„Aceasta este o ultimă şansă de a împiedica ţara noastră să devină un stat marionetă al Rusiei... Să nu permitem partidului Fidesz să scoată Ungaria din UE”, a îndemnat el.

Orban afirmă că doreşte să reformeze UE din interior şi nu să părăsească blocul. El a prezentat acest scrutin ca o alegere clară între „război sau pace”, spunând că adversarii săi ar trage Ungaria în războiul ce face ravagii în Ucraina vecină. Tisza neagă acuzaţia.

„Aceste alegeri sunt despre viitorul Ungariei. Alegerea este clară: dependenţă şi declin sau suveranitate, putere şi pace”, a declarat Orban marţi.

Pe de altă parte, partidul de extremă dreapta „Patria noastră” speră să câştige suficient sprijin pentru a deveni cel care înclină balanţa, deschizând posibil o cale pentru ca Orban să rămână la putere.

Dacă Tisza va câştiga, anularea schimbărilor juridice şi instituţionale pe care Orban le-a implementat cu o majoritate constituţională va fi o sarcină dificilă pentru un nou guvern, în cazul în care acesta va avea o majoritate simplă în parlamentul de 199 de locuri, arată Mario Bikarski, analist senior pentru Europa la compania de informaţii privind riscurile Verisk Maplecroft. Acest lucru ar putea duce la „un mediu de blocaj legislativ persistent şi la incertitudine politică”, a spus el.

Cu toate acestea, investitorii se concentrează, deocamdată, pe potenţialele aspecte pozitive ale unei victorii a partidului Tisza.

„Sfârşitul regimului Orban ar oferi un impuls major economiei maghiare”, a declarat Holger Schmieding, economistul-şef al Berenberg. 

„Ar elimina un obstacol cheie în calea unei cooperări europene mai strânse şi ar deschide calea către sancţiuni mai dure împotriva Rusiei”, arată el.

Posibile rezultate şi configuraţii politice, în urma alegerilor din Ungaria

Maghiarii votează duminică într-un scrutin parlamentar istoric, urmărit cu atenţie în Uniunea Europeană, Statele Unite, Rusia şi nu numai, scrie Reuters.

Sondajele de opinie sugerează că prim-ministrul Viktor Orban şi partidul său naţionalist Fidesz vor pierde puterea după 16 ani în favoarea partidului de centru-dreapta, pro-Uniunea Europeană, Tisza, condus de un fost colaborator al lui Orban, Peter Magyar.

Cum se desfășoară votul din Ungaria

Alegătorii maghiari vor alege 199 de membri ai parlamentului – 106 dintre aceştia în circumscripţii uninominale, în cadrul unui sistem majoritar uninominal, iar ceilalţi 93 de pe liste naţionale ale partidelor şi ale minorităţilor etnice.

Guvernul lui Orban a acordat cetăţenie etnicilor maghiari care trăiesc în străinătate, iar aceştia pot vota pe listele partidelor, prin corespondenţă. Conform datelor Oficiului Naţional Electoral, aproape 500.000 de astfel de cetăţeni s-au înregistrat pentru alegerile din 2026. Marea majoritate a acestora susţin în mod tradiţional partidul Fidesz al lui Orban.

Cei care au o adresă înregistrată în Ungaria trebuie să voteze personal - la o secţie de vot din Ungaria sau, dacă se află în străinătate, la una dintre reprezentanţele oficiale ale Ungariei.

Pentru fiecare partid în parte, pragul de intrare în parlament este de 5% din voturi.

Secţiile de votare se deschid duminică la ora locală 6:00 (07:00, ora României) şi se închid la ora 19:00 (20:00, ora României).

Rezultatele ar trebui să fie clare până duminică seara târziu.

Ce se întâmplă după alegeri

Preşedintele Tamas Sulyok va convoca noul parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, probabil în luna mai. În 2022, alegerile au avut loc pe 3 aprilie, iar noul parlament s-a reunit pe 2 mai.

Prim-ministrul este ales de parlament, cu majoritate simplă de voturi. Preşedintele Ungariei prezintă o propunere pentru funcţia de prim-ministru – de obicei candidatul partidului câştigător – iar parlamentul votează apoi asupra nominalizării.

Dacă parlamentul nu reuşeşte să aleagă persoana propusă, preşedintele prezintă o nouă propunere în termen de 15 zile.

Dacă parlamentul nu reuşeşte din nou să aleagă un nou prim-ministru, preşedintele poate dizolva parlamentul şi poate convoca noi alegeri.

Care sunt rezultatele posibile ale alegerilor din Ungaria

Grupul de reflecţie Political Capital, cu sediul la Budapesta, a prezentat vineri ceea ce consideră a fi scenariile posibile:

Majoritate constituţională de două treimi pentru Fidesz: Acest lucru ar permite partidului Fidesz să remodeleze în continuare instituţiile fără restricţii, iar autonomia instituţională în Ungaria ar scădea şi mai mult.

Majoritate semnificativă a Fidesz: O majoritate semnificativă ar permite Fidesz să-şi continue politicile actuale, politica externă rămânând probabil în mare parte neschimbată.

Majoritate restrânsă a Fidesz: Aceasta ar crea o situaţie politică nouă şi incertă, cu un echilibru fragil al puterii şi o presiune crescută din partea opoziţiei.

Majoritate de două treimi a Tisza: Aceasta ar permite o reformă instituţională profundă şi ar permite noului guvern să restructureze instituţiile-cheie.

Majoritate semnificativă pentru Tisza: Aceasta ar permite schimbări limitate, dar semnificative, dar nu ar oferi un mandat legal solid pentru o reformă instituţională profundă. Dinamica politică ar rămâne tensionată.

Majoritate strânsă pentru Tisza: Aceasta ar crea o situaţie de guvernare instabilă şi cu risc ridicat, cu un echilibru fragil al puterii. Rezultatele alegerilor ar putea fi contestate, ceea ce ar putea duce la proteste de masă.

Fără un câştigător clar: O situaţie de impas ar duce la un peisaj politic fragmentat, în care niciun actor major nu poate forma singur un guvern stabil. Partidul de extremă dreapta Mi Hazank (Patria noastră) ar putea deveni un factor decisiv, iar formarea coaliţiilor ar putea fi incertă şi prelungită.

 

 

Mai multe articole din secțiunea Internațional
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră