Acord istoric în UE: Lege anticorupție de bază, obligatorie în toate statele! Ce va trebui să facă România?
UE a ajuns la un acord istoric cu privire la implementarea unei legi anticorupție de bază, obligatorie în toate statele membre, după mai bine de doi ani de negocieri. Cum multe țări s-au opus însă anumitor standarde minime, proiectul a fost „îndulcit” față de versiunea inițială.
Legislatorii UE au ajuns la un acord privind prima lege la nivel de bloc pentru combaterea corupției, după ce s-au făcut mai multe concesii pentru a oferi țărilor mai multă libertate de acțiune în aplicarea acesteia.
Acord istoric în UE: Lege anticorupție de bază, obligatorie în toate statele! Ce va trebui să facă România?
Proiectul de lege, aprobat pe 2 decembrie 2025, armonizează definițiile infracțiunilor, pedepsele minime și măsurile preventive în toate țările UE.
Acordul privind legea, care a fost în negociere timp de peste doi ani, a venit în aceeași zi în care Bruxelles-ul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție care au lovit o instituție a UE în ultimele decenii.
Citește și: AFP, despre stațiunea din România făcută de Traian și frecventată de regi: Devastată de corupție
Legea anticorupție de bază în UE, diluată față de versiunia inițială din 2023
Textul final al legii este diluat, însă, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, și față de ambițiile Parlamentului European.
Acesta include pedepse minime mult reduse, multe clauze opționale și o formulare care lasă suficient spațiu țărilor pentru a-și crea propriile interpretări, relatează Politico.
„Consiliul nu a dorit acest proiect de lege”, a declarat pentru Politico negociatorul principal al Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.
„Au luptat cu fiecare centimetru de teren”, deoarece „pur și simplu nu le place să fie nevoiți să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a explicat acesta.
Citește și: Nicuşor Dan, la recepţia de 1 Decembrie: România rămâne coruptă, iar românii au motive să fie revoltaţi
Principala problemă, definiția abuzului în serviciu
Unul dintre cele mai mari puncte de blocaj ale proiectului de lege a fost obligația țărilor UE de a recunoaște și pedepsi infracțiunile de „abuz în serviciu” ale funcționarilor publici, lucru blocat de Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni abolind această infracțiune în 2024. Germania și Olanda s-au opus, de asemenea, măsurii.
Negociatorii au găsit un compromis prin flexibilizarea formulării textului, eliminarea mențiunii explicite a infracțiunilor de „abuz în serviciu” și, în schimb, solicitarea țărilor UE de a codifica drept infracțiuni „cel puțin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea funcțiilor sale”.
García a declarat că, în ciuda opoziției, Parlamentul a reușit să includă cerințe ample de prevenire a corupției pentru țări.
România are la dispoziție 2 ani pentru implementarea legii anticorupție UE
State UE au acum doi ani la dispoziție pentru a implementa acest acord și încă un an pentru a-și prezenta planurile naționale anticorupție Comisiei.
„Sunt bucuros că avem un acord și că avem ceva pe masă pe care să construim”, a spus García.
Europarlamentarul Verzilor, Daniel Freund, a declarat că proiectul de lege este o victorie, deoarece acum „va exista o bază legală pentru ca Comisia să fie o pacoste pentru oricine nu respectă regulile”, în timp ce instanțele naționale vor putea solicita sfatul celei mai înalte instanțe a UE în probleme de corupție.
Mita, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, definite clar
Chloé Ridel, o deputată socialistă care lucrează la acest dosar, a declarat că legea include și definiții specifice pentru numeroase infracțiuni de corupție pe care toate țările UE le vor împărtăși acum, cum ar fi „mita în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri în sectorul public și privat, comerțul și influența, îmbogățirea din infracțiuni de corupție, obstrucționarea justiției, ascunderea și incitarea”.
Negociatorul de centru-dreapta al Partidului Popular European, David Casa, a subliniat că definițiile comune vor facilita cooperarea transfrontalieră și a lăudat noile cerințe de raportare pentru țările UE către Comisie, deoarece ajută Bruxelles-ul să îmbunătățească monitorizarea modului în care țările membre combat corupția.
Cu toate acestea, criticii au afirmat că proiectul de lege nu are o anvergură suficientă.
„În ciuda eforturilor depuse de Parlament, orice acord va fi departe de ceea ce are nevoie UE pentru a combate corupția în cele 27 de state membre”, a declarat Nick Aïossa, șeful Transparency International pentru UE, înainte de acord, criticând țările pentru lobby-ul de a-l dilua.
Europarlamentarul conservator și reformator european de dreapta, Mariusz Kamiński, a subliniat că țările nu sunt obligate să înființeze autorități anticorupție independente.
„Cum putem împinge ucrainenii să-și mențină biroul anticorupție independent dacă nu le cerem același lucru în interiorul UE? Nu există nicio cerință strictă ca un astfel de organism să fie specializat și nicio cerință ca acesta să fie independent”, a spus Kamiński.
