Studiul s-a desfășurat printre studenții din anul I de la Universitatea Politehnică din Timișoara, în primele patru săptămâni din anul universitar actual.
Pe lângă cele patru probleme menționate, participanții la cercetare au identificat și problemele tehnice privind conexiunea la curs ca fiind cele mai importante, urmate de lipsa de competențe tehnice a profesorilor, precum și stilurile de predare adaptate necorespunzător sistemului online.
Studenții s-au plâns, de asemenea, de dificultatea de a înțelege un curs și de a rezolva o sarcină, legând supraîncărcarea informațiilor cu obstacolele legate de interacțiunea cu profesoriii, arată studiul „Experiența studenților din anul I cu sistemul educațional superior hibrid din România”.
43 din cei 149 de studenți întrebați au legat în mod explicit învățarea online de obstacolele serioase de concentrare. Majoritatea dintre ei consideră prezența online o prezență falsă, deoarece nu sunt atenți la profesor ca atunci când se află în sala de curs.
Lipsa concentrării se datorează familiei, telefonului, ușurinței percepute cu privire la cursurile online sau distragerilor din cauza altor priorități.
Studenților le e dor de viața de... student
Peste 85% dintre intervievați și-au exprimat dorința de a se întoarce la școală și de a interacționa față în față cu profesorii.
„Acest lucru este corelat cu argumentul că lipsa interacțiunii față în față poate lăsa studenții să se simtă izolați. De asemenea, leagă puternic educația față în față de nevoile de socializare (34 de studenți au legat în mod explicit educația față în față cu o interacțiune mai bună).
Citește și: Ciolacu: „Clotilde Armand a pierdut alegerile”. De ce nu e adevărată informația
De-a lungul cercetării noastre, experiențele universitare au fost adesea asociate cu socializarea în camera de cămin studențească, viața pe cont propriu, prietenii și orientarea studenților în învățare”, menționează cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Timișoara.
Sistem tradițional de educație este, de asemenea, legat de o predare mai bună sau de posiblitatea ca profesorii să ofere explicații mai bune.
Studenții intervievați au considerat că profesorii lor sunt bine pregătiți atât pentru predarea față în față, cât și pentru predarea online, dar în mediul educațional tradițional au un impact mai mare datorită feedbackului comunicării nonverbale.
„Activitățile practice pot fi un motiv pentru succesul și longevitatea învățării față în față. Eficacitatea predării și învățării în disciplinele de inginerie este puternic determinată de exerciții practice, experimente și clase de laborator. Persoanele intervievate au conectat activitățile practice cu o mai bună înțelegere și explicații mai bune, fiind dornici să facă din nou experimente în laborator”, menționează studiul.
Cursurile universitare, desfășurate în sistem mixt
Pe lângă avantajele educației față în față, au existat obstacole datorate restricțiilor pandemice care au afectat procesele de învățare.
COVID-19 are un impact prin distanțarea fizică, care îi împiedică să desfășoare activități zilnice.
Totuși, chiar dacă persoanele intervievate au preferat învățarea față în față, au considerat, de asemenea, necesar să utilizeze platforma online a universității chiar și după pandemie și au văzut posibil (și chiar doresc ca) cursurile universitare să se desfășoare într-un mod mixt.
Astfel, abordarea hibridă a adus o mentalitate diferită și noi provocări sistemului educațional.
Sistemul hibrid a fost considerat de către studenții noștri drept protector, util pentru formarea ideilor de viață studențească, un instrument pentru o tranziție treptată de la educația tradițională la sistemul online.
Studenții au propus îmbunătățiri în special la problemele de itinerar în acest sistem, pentru a evita activitățile de schimbare directă față în față și online într-o perioadă de una sau două ore.
Dar, în general, sistemul hibrid are implicații atât asupra educației față în față, cât și a educației online, precum și asupra mai multor caracteristici ale acestora.
________________
Articol realizat cu sprijinul paginii Știință și Comunicare.
