VIDEO Ce a tras economia României în jos și ce a ținut-o pe linia de plutire. Ce trebuie făcut

Consultantul în management Valentin Ionescu susține că datele privind evoluția economiei în primul semestru din 2026 trebuie privite dincolo de simpla evoluție a PIB și avertizează că România traversează o perioadă pe care o consideră apropiată de recesiune.

„Institutul Național de Statistică deja a scos primele informații brute privind evoluția economiei, exprimate prin indicatorul produsului intern brut. Avem o scădere dacă ne uităm la ratele anualizate. Adică scăderea este de undeva la 1,6% comparativ cu semestrul unu 2025. Și dacă comparăm trimestrul doi 2026 cu trimestrul doi 2025, scăderea este undeva la 2%”, afirmă Valentin Ionescu.

Citește și: VIDEO De ce nu mai are România soluții pentru criză? Cum sunt lovite salariile, pensiile și afacerile

El precizează că se referă la seria ajustată sezonier și consideră că stagnarea din trimestrul al doilea nu trebuie interpretată drept un semnal că problemele economice au dispărut.

„Suntem într-o stagnare perfectă, în ghilimele. N-am intrat, din punct de vedere teoretic, într-o recesiune, deși o simțim ca fiind, de fapt, o formă de recesiune”, spune consultantul.

Inflația, prima problemă indicată de Valentin Ionescu

Una dintre principalele cauze ale situației economice actuale este, în opinia sa, inflația persistentă, care afectează atât veniturile populației, cât și activitatea companiilor.

„Noi din 2021 vedem că inflația nu scade, din contră, se menține la niște cote destul de ridicate. A mai scăzut oarecum în 2023, după un vârf din 2022. Și spun de ce inflația e atât de importantă. Inflația ne erodează nouă veniturile. Mă refer, deci, la populație. Pe de altă parte, inflația are impact negativ și în economie, mai cu seamă în industrie, unde vezi alte costuri care au tot crescut”, explică Ionescu.

Potrivit acestuia, efectele se văd inclusiv în vânzări.

„Vânzările au scăzut. Mă refer aici la vânzările către populație de bunuri alimentare, nealimentare, dar și vânzările în industrie au scăzut. Deci, iată, inflația are, din păcate, un impact negativ și eu consider că este prima cauză pentru care noi ne aflăm astăzi într-o situație foarte proastă din punct de vedere economic.”

O altă vulnerabilitate este cererea externă mai redusă pentru produsele industriale românești, în special pe piețe importante precum Germania, Franța și Italia.

„Industria românească tot scade de vreo opt-nouă ani”

Cea mai importantă problemă structurală semnalată de consultant este însă declinul industriei.

„Industria românească, din păcate, tot scade de vreo opt-nouă ani, este într-un declin și, din păcate, eu mă uit la politicieni că nu prea sesizează treaba asta. Adică din 2018-2019 industria tot alunecă în jos și contribuția la formarea produsului intern brut a scăzut de la 23-26%, era în intervalul ăsta acum zece ani. Acum e undeva la 16”, afirmă Valentin Ionescu.

El indică printre cauze lipsa investițiilor în retehnologizare, robotizare și automatizare.

„Ceea ce eu văd, pe de o parte, la antreprenorii români este că nu investesc în robotizare și automatizare, deși este o problemă, o problemă existențială. Acum, eu nu spun că ei trebuie să investească când sunt în recesiune. Atunci stai în așteptare, e adevărat, dar eu mă refer la un interval de timp mai mare, care începe undeva în 2017-2018.”

Ionescu spune că problema nu este una apărută odată cu actuala perioadă de stagnare și amintește că nici relansarea economică din 2021 nu a determinat, în opinia sa, investiții suficiente în automatizare.

Energia scumpă afectează competitivitatea industriei

Un alt factor care apasă industria este, potrivit consultantului, costul energiei electrice și al gazelor.

„Asta este o problemă mai veche, dar uitați că în ultima perioadă impactul negativ este foarte mare, este semnificativ, și nu doar ca urmare a faptului că s-au eliminat niște plafonări”, spune Ionescu.

El consideră că diferențele dintre prețurile energiei din România și cele întâlnite pe alte piețe europene afectează direct capacitatea companiilor românești de a concura.

„Nu ai cum să fii competitiv cu un asemenea preț. La energie este exclus. Adică este o diferență enorm de mare. E adevărat, nu suntem singurii, dar pe mine nu mă încălzește că Bulgaria, Ungaria, Polonia se confruntă cu aceeași problemă și cu faptul că noi avem această problemă.”

Citește și: Grâul și porumbul s-au scumpit puternic. Prețurile au ajuns la maximele ultimilor trei ani

Construcțiile finanțate de stat au ținut economia pe plus

În tabloul descris de Valentin Ionescu există însă și sectoare care au contribuit pozitiv la economie. El indică în special construcțiile, unde investițiile publice în infrastructură au compensat parțial slăbiciunea sectorului privat.

„Sectorul de construcții alimentat de stat, datorită faptului că se fac lucrări în infrastructură, a dat un impuls pozitiv aici. Da, deci e pe plus. Nu e mult, e undeva la 0,7”, afirmă consultantul.

În opinia sa, investițiile statului au funcționat ca o ancoră pentru PIB.

„Asta, cum să spun, nu a permis ca PIB-ul să se ducă în jos mai mult, adică să coboare foarte mult și să fim în recesiune. Deci asta, dacă vreți, a fost o salvare, o primă salvare. Faptul că statul a investit în infrastructură și atunci asta se vede în sectorul de construcții.”

Piața muncii, între lipsa calificărilor și costurile tot mai mari

Valentin Ionescu atrage atenția și asupra dezechilibrelor de pe piața muncii. El susține că angajatorii reclamă simultan lipsa oamenilor calificați și creșterea costurilor salariale.

„În România nu se evaluează piața forței de muncă, se vorbește efectiv fără niște date concrete, se speculează în privința asta, dar angajatorii se plâng în mod sistematic de lipsă de calificare și de un cost ridicat cu forța de muncă.”

Consultantul vorbește și despre numărul mare al angajaților remunerați la nivelul salariului minim.

„Avem 1.700.000 de angajați plătiți la salariul minim. Nu toți sunt plătiți în mod egal, că în construcții sunt plătiți mai mult, în industrie și în servicii sunt plătiți mai prost, după cum se știe. Da, însă ăsta este un cost cu forța de muncă pe care mulți nu și-l mai permit.”

Citește și: România, prima țară UE care va da până la 50.000 € compensații pentru sechestrarea de carbon în acvacultură

În același timp, susține că există o nepotrivire între calificările celor care caută locuri de muncă și cerințele companiilor, dar și o reticență a unor angajatori față de persoanele cu experiență care au trecut de o anumită vârstă.

„Dacă ai trecut de 40 de ani ești îngropat. Adică, cum să spun, nu e normal să ai o asemenea mentalitate”, afirmă Ionescu.

Inteligența artificială începe să schimbe inclusiv piața IT

Transformarea tehnologică reprezintă un alt risc pentru economia românească, spune consultantul. El folosește sectorul IT drept exemplu și consideră că modelul bazat masiv pe outsourcing este afectat deja de inteligența artificială generativă.

„Sectorul de IT românesc a lucrat foarte mult pe outsourcing, adică veneau aici străini, dădeau o comandă, noi executam comanda pe componentă de software sau pe un software integral. Nu se mai lucrează așa, pentru că inteligența artificială construiește în momentul de față softuri. Și atunci tu n-ai nevoie de echipe mari care să facă același lucru.”

Ionescu leagă de această transformare și reducerea cererii externe pentru anumite servicii IT.

„Avem șomaj în rândul IT-iștilor, care sunt muncitorii prezentului și viitorului. (...) Deci piața merge prost aici până când se readaptează și se reașază, asta separat de faptul că au dispărut și facilitățile fiscale.”

„Va fi o bombă socială”

Schimbarea tehnologică nu se va opri însă la industria IT, avertizează Valentin Ionescu. Automatizarea ar putea elimina treptat locuri de muncă inclusiv în transport și în alte activități productive.

„Practic, ne vom trezi peste cinci și zece ani, treptat, cu anumite industrii, unele mai repede, altele mai încet, în care forța de muncă va fi disponibilizată. Ce faci cu această forță de muncă? Noi scoatem pe bandă rulantă analfabeți funcționali, ce facem cu ei? Deci ne vom trezi cu o problemă socială foarte mare. Va fi o bombă socială și eu mă uit la toate partidele, nici nu le trece prin cap”, afirmă consultantul.

Ce soluții propune Valentin Ionescu

Pentru industrie, una dintre soluțiile propuse este utilizarea mai intensă a fondurilor europene pentru retehnologizare.

„Eu m-aș concentra pe problemele din industrie și atunci aș acorda mai multă atenție programelor europene care se focalizează pe retehnologizare. Vă dau un exemplu: în industrie, să se lanseze niște scheme care să ajute industria românească să se retehnologizeze cu bani europeni.”

O altă prioritate ar trebui să fie, în opinia sa, o evaluare reală a pieței muncii, pentru identificarea diferențelor dintre calificările disponibile și cele solicitate de companii.

Ionescu cere și reducerea poverii fiscale în sectorul energetic, simultan cu dezvoltarea unor noi capacități de producție. Argumentul său este că digitalizarea economiei și dezvoltarea inteligenței artificiale vor necesita cantități tot mai mari de energie.

„Ai nevoie de mari centre de date care consumă cât un oraș cu 100.000 de oameni. Deci nu e o problemă simplă asta și nici nu o poți face peste noapte. (...) Noi nu ne putem dezvolta industria, nu putem dezvolta economia românească dacă nu vom avea centre de date și acolo ai o întreagă infrastructură.”

El adaugă că România ar trebui să investească inclusiv în industria microprocesoarelor.

Pe termen lung, consultantul consideră însă că problema fundamentală rămâne educația.

„Nu investim în educație. Vedem că avem elevi care nu știu să scrie, să citească, după ce au absolvit opt clase sau zece clase. E o mare problemă asta. Toate partidele vor să reformeze sistemul educațional, dar habar n-au cum trebuie s-o facă”, spune Valentin Ionescu.