Cât și de ce pierde omul simplu din scăderea abruptă a rezervelor BNR. Cum se întâmplă asta?
Contracția de peste 4,8 miliarde de euro a rezervei BNR în doar o lună nu este doar o cifră contabilă. Devalorizarea leului, scumpirea creditelor și inflația de import sunt nota de plată pe care populația o achită indirect din cauza scăderii tamponului valutar al țării.
Tractorul stabilității financiare a României a suferit o reducere bruscă în septembrie, când rezervele valutare gestionate de BNR au scăzut de la 64,86 la 60,06 miliarde de euro.
Această diminuare de aproximativ 7% reprezintă un semnal de alarmă pentru economie, întrucât arată intensitatea cu care statul trebuie să tragă din resursele proprii, pentru a-și achita datoriile și pentru a menține un echilibru fragil, pe piața financiară.
Motivul principal al acestei ajustări este plata masivă a ratelor și dobânzilor aferente datoriilor externe ale statului. În paralel, o parte din valută a fost utilizată probabil de banca centrală, în intervenții discrete, pe piața interbancară.
Cât și de ce pierde omul simplu din scăderea abruptă a rezervelor BNR. Cum se întâmplă asta?
Aceste vânzări de euro au avut rolul de a absorbi șocurile de pe piață și de a împiedica o depreciere bruscă și necontrolată a monedei naționale, în raport cu principalele valute.
Pentru omul de rând, efectul acestei scăderi se traduce prin pierderi directe de putere de cumpărare. Atunci când rezerva valutară se subțiază, BNR are mai puțină „muniție” pentru a apăra leul.
În consecință, presiunea pe cursul de schimb crește, iar fiecare ban pierdut din valoarea leului se transformă automat în scumpiri directe la raft, pentru toate produsele importate, de la hrană și medicamente, până la electrocasnice și autoturisme.
O altă pierdere directă este resimțită în facturile la utilități și servicii. Multe dintre serviciile de bază, precum abonamentele de telefonie, energia sau combustibilii, au prețurile calculate sau indexate în funcție de cursul euro.
O depreciere, fie ea și de doar câțiva bani, adaugă o sumă considerabilă la cheltuielile lunare fixe ale fiecărei gospodării, erodând din veniturile disponibile.
Sectorul creditării este de asemenea direct afectat de diminuarea scutului valutar. O rezervă mai mică transmite piețelor internaționale un semnal de risc crescut, ceea ce determină băncile să scumpească refinanțările.
Citeşte şi: Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României au urcat la 64,86 miliarde de euro, la 31 august 2026
În final, costul este suportat tot de cetățean: românii cu credite ancorate în EURIBOR sau în cursul euro plătesc rate lunare mai mari, în timp ce refinanțarea vechilor împrumuturi devine tot mai costisitoare.
Chiar dacă pragul actual de 60 de miliarde de euro asigură încă o acoperire minimă necesară, capacitatea de protecție a BNR este pusă la încercare.
În condițiile în care statul va continua să aibă scadențe mari de plată, în ultimul trimestru al anului, omul simplu rămâne expus riscului de a plăti prin inflație și dobânzi mai mari nota de plată a dezechilibrelor macroeconomice.
