VIDEO De ce nu mai are România soluții pentru criză? Cum sunt lovite salariile, pensiile și afacerile
România nu mai traversează o criză economică obișnuită, pentru care autoritățile pot găsi rapid soluții. Pensiile și salariile sunt afectate. Profesorul Adrian Mitroi avertizează că datoria publică, dobânzile mari și inflația vor continua să afecteze nivelul de trai.
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București (ASE), susține că România a intrat într-o perioadă de „oboseală financiară, economică și politică”, din care nu poate ieși ușor. Pensiile și salariile sunt afectate.
Citește și: VIDEO O categorie de pensii se suspendă în 2026. Bolojan a făcut anunţul
VIDEO De ce nu mai are România soluții pentru criză? Cum sunt lovite salariile, pensiile și afacerile
„Noi suntem în ceea ce se numește oboseală financiară, economică și politică. Într-adevăr, și intern, și extern suntem într-o epuizare emoțională, dar, cum bine sugerați, și financiară”, a declarat Adrian Mitroi pentru Newsweek România.
Citește și: Apare o nouă categorie de pensionari cu pensie până la 18.000 lei? Grindeanu: Se va lua o decizie
Economistul ezită să mai folosească termenul de criză, deoarece acesta presupune existența unor măsuri prin care situația poate fi corectată de Guvern, Banca Națională sau Comisia Europeană.
Citește și: Ministerul de Finanțe explică căderea leului: Instabilitatea politică împinge leul la minim istoric
„Aș vrea un alt cuvânt și nu i-aș spune criză. Criza presupune implicit că niște soluții, care ar putea fi injectate de banca centrală, de Guvern, de Comisia Europeană, ar putea rezolva situația. Asta definește o criză. Noi suntem într-o postură absolut ingrată, cred, în care nu avem soluții”, spune profesorul.
Românii au pierdut aproape un sfert din puterea de cumpărare
Cea mai dură consecință este resimțită direct de populație. Inflația și deprecierea monedei au redus puterea de cumpărare a salariilor, pensiilor și a celorlalte venituri.
Citeşte şi: Ce spune BNR despre minimul istoric al leului: Așa e în perioadele de incertitudine, în perioadele tulburi
„La nivel personal, noi o să suferim, din nefericire, această depreciere constantă a puterii de cumpărare a veniturilor, a salariilor noastre și a pensiilor”, avertizează Adrian Mitroi.
Potrivit calculelor sale, scăderea acumulată în ultimii doi ani se apropie de 25%.
Pensiile și salariile sunt afectate
„Deja o facem cam de doi ani și ceva, socotesc eu, cu cel puțin 10% inflație medie anuală, plus încă două-trei procente. Aș adăuga și deprecierea. Probabil că ele sunt și întrepătrunse puțin, dar ajungem în jur de 12%. Deja, după doi ani, aproape un sfert din puterea de cumpărare a salariilor și a veniturilor noastre a scăzut”, explică profesorul.
Criza prelungită a devenit, astfel, o situație cu care populația va trebui să învețe să trăiască.
„Nu mai este excepția, ci regula”, a punctat Adrian Mitroi.
Datoria publică ar putea ajunge la 65-67% până la sfârșitul anului
România nu poate compara direct nivelul propriei datorii cu cel al statelor dezvoltate din Uniunea Europeană, deoarece se împrumută la dobânzi mult mai mari.
„Eu estimez că, spre sfârșitul anului, o să ajungem la peste 65-67% grad de îndatorare. Pentru noi, acest grad de îndatorare nu-l comparăm cu 80% în Uniunea Europeană și cu media de 90% din zona euro”, spune profesorul.
Pentru România, o datorie de 70% din Produsul Intern Brut ar avea, din cauza costurilor de finanțare, un impact comparabil cu o datorie mult mai mare într-o economie puternică.
„Pentru noi, 70% este probabil o sută în standardele europene, pentru că ne împrumutăm foarte scump. Și, ca orice debitor care se împrumută foarte scump, pentru că are grija unui credit de plătit înapoi, el nu mai reușește să pună deoparte capital pentru dezvoltare, pentru creștere, pentru modernizare, pentru competitivitate”, a explicat Mitroi.
Statul ajunge astfel să folosească tot mai mulți bani pentru plata dobânzilor și refinanțarea datoriei, în detrimentul investițiilor care ar putea produce creștere economică.
România trebuie să găsească 270-280 de miliarde de lei
Profesorul Adrian Mitroi estimează că necesarul total de finanțare al României din acest an se ridică la 270-280 de miliarde de lei. Suma include deficitul bugetar și datoria care trebuie refinanțată.
„Avem de finanțat în acest moment, la 6,2%, în jur de 102,7 miliarde deficit. Și atunci ducem în spate 150 de miliarde care trebuie refinanțate anul acesta. Evident că aproape jumătate au fost deja refinanțate. Deci sunt 270-280 de miliarde de lei”, spune economistul.
Cea mai mare parte a banilor trebuie atrasă de pe piețele externe.
„Este o sumă teribilă pe care România trebuie să o găsească pe piețe: 75% internaționale, 25% locale. Dar, atenție, și cumpărătorii instituționali locali sunt deja către limita reglementată de supraîndatorare față de un singur debitor: statul român”, avertizează Adrian Mitroi.
Dobânzile ridicate pot aduce randamente bune fondurilor de pensii și băncilor care cumpără titluri de stat, dar reprezintă un cost major pentru buget.
„Ceea ce pentru deficit este scump, pentru cumpărătorii de deficit este favorabil. La un fond privat de pensii te bucuri că vezi un randament care speri, pe termen lung, să acopere inflația, dar acest deficit este un cost pentru noi”, explică profesorul.
Soluțiile sunt la redcuerea cheltuielilor, dar sunt greu de luat politic
Majorarea taxelor, dobânzile ridicate și inflația au creat un cerc vicios, în care statul nu mai are resurse pentru a stimula economia.
„Avem taxele sus, dobânzile mari, inflaționiste. Este un cerc vicios, fără capacitatea de a scoate niște stimuli în economie”, spune Mitroi.
În opinia sa, puținele soluții rămase trebuie căutate în reducerea sau restructurarea cheltuielilor publice. Măsurile sunt însă dificil de adoptat din cauza consecințelor sociale și a costului politic.
„Nu prea mai avem soluții, pentru că nici nu le văd. Unde ar putea fi soluțiile? Cel puțin pe partea de venituri? Ele sunt pe partea de cheltuieli. Sunt soluții dificile din punct de vedere social, iar din punct de vedere politic sunt greu de luat”, afirmă profesorul.
Nici investițiile străine directe nu mai oferă economiei sprijinul necesar, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii sunt afectate de creșterea poverii fiscale.
„Nu avem nici soluții de ajustare, de armonizare, nici măcar puțin ajutor care să vină din partea investițiilor străine directe, care sunt încă în scădere abruptă. Suferă foarte mult și întreprinderile mici și mijlocii: sarcina fiscală teribilă care le-a fost pusă acum nu a fost prevăzută în planurile de afaceri”, avertizează Adrian Mitroi.
„Vom trăi în vârful picioarelor”
O eventuală încetare a războiului din Ucraina nu ar elimina imediat riscurile economice. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina, cheltuielile pentru apărare și amenințările din Orientul Mijlociu vor continua să producă incertitudine.
„Chiar dacă vorbiți despre o încetare a ostilităților acolo, ceea ce este fundamental în societate și între cele două țări nu se rezolvă ușor, peste noapte”, spune profesorul.
România va trebui să suporte și efectele unor decizii sau conflicte asupra cărora nu are control.
„Consecințele vor fi că vom trăi în vârful picioarelor, cu presiunea creșterii în continuare a cheltuielilor pentru înarmare, cu spaimele legate de drone. Cu toate temerile acestea va trebui să ne obișnuim. Așa vom opera de acum, pentru că ele chiar nu sunt lucruri care sunt în putința noastră”, avertizează Adrian Mitroi.
În aceste condiții, presiunile geopolitice se vor transmite în continuare asupra prețurilor, investițiilor și nivelului de trai.
„Cel puțin pe termen scurt, jumătate de an, un an, ostilitățile vor continua, incertitudinea va continua. Presiunea economică ce derivă din neînțelegerile politice, geopolitice, se va reflecta în deprecierea economică a nivelului nostru de trai”, a conchis profesorul Adrian Mitroi.
