Inflaţia a fost tema principală a pieţelor financiare pentru o lungă perioadă de timp şi principalul motiv din spatele deprecierilor suferite de majoritatea claselor de active în 2022.
Conform raportului, inflaţia este deja în scădere în SUA şi probabil că acest proces va continua.
"Constrângerile ce ţin de logistica globală par să se atenueze pe măsură ce companiile fac ajustări. Acest lucru este bine ilustrat atât de scăderea preţurilor la transport, cât şi de scăderea indicatorilor ce arată presiunea preţurilor din componenţa sondajelor de afaceri. În absenţa unui alt şoc pe partea de ofertă, inflaţia s-ar putea reduce în 2023", arată analiza.
În ceea ce priveşte poziţia Fed faţă de politica monetară în 2023, analiştii susţin că "niciodată în istorie ratele dobânzilor nu au fost atât de scăzute cum au fost în perioada 2009 - 2020, efectiv la 0% în SUA şi chiar negative în Europa şi Japonia". Drept urmare, indicii de acţiuni au câştigat mai mult decât sugerează performanţa câştigurilor sau a PIB-ului, rezultând valori ridicate ale indicatorilor de performanţă, cum ar fi raportul preţ-câştig sau raportul preţ-vânzări.
Investitorii speră că o perspectivă mai favorabilă privind inflaţia poate convinge băncile centrale să-şi regândească deciziile recente şi să inverseze cursul politicii monetare în 2023.
Potrivit raportului, Războiul din Ucraina a avut ca rezultat o primă semnificativă de risc de piaţă, înţeleasă şi în acest caz ca risc geopolitic.
"După cum se dovedeşte, valoarea sa este invers proporţională cu distanţa de la centrul conflictului. Prima de risc de piaţă asociată războiului din Ucraina pare a fi mică, estimată la 2-3% P/E, dar rămân totuşi sectoare care au de câştigat de pe urma sfârşitului conflictului armat. Industriile care au suferit cel mai mult de pe urma războiului din Ucraina sunt sectorul alimentar şi agricol. Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru peste 20% din exporturile globale de porumb, Ucraina având cea mai mare pondere", mai arată cercetarea.
Criptomonedele au primit o lovitură puternică
Totodată, criptomonedele, unele dintre cele mai importante beneficiare ale politicii fiscale şi ale ratelor scăzute de dobândă în timpul pandemiei de coronavirus, au primit o lovitură puternică.
În plus, industria s-a confruntat cu probleme interne cauzate de un val de falimente şi prăbuşiri ale proiectelor importante de criptomonede. În pofida scăderilor masive şi a scandalurilor, interesul pentru criptomonede a persistat. Până în prezent, fiecare piaţă de criptomonede a creat oportunităţi de investiţii puternice şi a anunţat o perioadă de volatilitate sporită.
În contextul incertitudinii şi al scăderii preţurilor, adoptarea tehnologiei blockchain a fost accelerată. Odată cu scăderea inflaţiei şi relaxarea lentă a politicii monetare, criptomonedele ar putea reveni în graţiile investitorilor în 2023.
Din punct de vedere istoric, preţul Bitcoin a început să urce cu aproximativ 1 an şi 3 luni înainte de înjumătăţire. Următoarea reducere la jumătate este programată pentru aprilie 2024, ceea ce dă speranţe cumpărătorilor pentru 2023.
Slăbirea câştigurilor poate continua şi în 2023
Încetinirea economiei şi temerile de recesiune au fost factori importanţi pentru pieţele financiare în 2022 şi vor continua să fie şi în 2023.
Potrivit analizei, creşterea câştigurilor în Statele Unite a început deja să încetinească, dar nu a căzut încă în teritoriul negativ. Pe măsură ce inflaţia din Statele Unite a continuat să accelereze peste ţinta Fed, banca centrală a SUA a implementat o înăsprire agresivă în încercarea de a controla creşterea preţurilor.
Indicatorii de performanţă care s-au dovedit fiabili, cum ar fi, de exemplu, indicatorul ISM privind producţia, sugerează că slăbirea câştigurilor poate continua şi în 2023.
"Au existat trei recesiuni ale veniturilor până acum în secolul 21 - spargerea bulei dot-com, criza financiară globală şi Covid. În timp ce scăderea pieţelor de valori indusă de Covid a fost de scurtă durată din cauza unor cantităţi enorme de stimulente fiscale şi monetare, celelalte două au avut unele asemănări. Şi anume, amploarea similară a scăderii după ce ritmul de creştere a câştigurilor a devenit negativ. Deoarece ritmul de creştere a câştigurilor lunare a intrat în teritoriul negativ comparativ cu luna în care bursele de acţiuni au atins cel mai scăzut nivel, S&P 500 a pierdut 33,4% după spargerea bulei 'dot-com', respectiv 29,4% în perioada crizei financiare globale", susţin analiştii.
Acest lucru nu înseamnă că bursele de valori vor înregistra o scădere similară în cazul în care ritmul de creştere a câştigurilor devine negativ. Totuşi, această situaţie oferă un indiciu: cu excepţia evenimentelor de tipul "lebădă neagră", precum COVID, o scădere importantă a ritmului de creştere a câştigurilor tinde să înceapă în timpul unei pieţe bear, mai degrabă decât la începutul sau sfârşitul acesteia.
Fiecare dintre ultimele 10 recesiuni economice din SUA a fost însoţită de o recesiune a câştigurilor. Cu toate acestea, nu orice recesiune a veniturilor a fost însoţită de o recesiune economică. Ritmul de creştere a câştigurilor S&P 500 tinde să devină negativ în mijlocul unei pieţe de scădere.
Preţurile gazelor s-au stabilizat după un 2022 turbulent
Preţurile gazelor s-au stabilizat după un 2022 turbulent, iar investitorii se întreabă acum dacă stocurile vor fi suficiente pentru următoarea iarnă.
"Desigur, problema penuriei de gaze nu se aplică în SUA, dar are şi anumite angajamente faţă de partenerii strategici din Europa şi Asia. Este posibil ca acest lucru să crească exporturile şi alte limitări ale ofertei pe piaţa internă", mai arată analiza.
Stocurile din SUA, în comparaţie cu anul precedent, indică faptul că este posibil ca maximul de preţ să fi fost deja atins. Cu toate acestea, trebuie să ştim că Rusia nu va transfera gaze către Europa anul viitor, aşa că SUA vor trebui să acopere acest deficit.
Dacă nivelurile comparative ale stocurilor îşi schimbă din nou direcţia, adică stocurile vor scădea sub nivelul de anul trecut, atunci preţul se poate îndrepta către maximele din 2022 sau chiar spre vârful din 2008.
Piaţa imobiliară joacă un rol crucial în economia chineză. De fapt, reprezintă aproape 30% din PIB, aproximativ 40% din totalul creditelor bancare şi aproximativ 70% din averea gospodăriilor.
"De ce este acest lucru o problemă? Valurile ulterioare de infecţii cu Covid au dus la o înăsprire a restricţiilor care au perturbat producţia şi alte afaceri, inclusiv dezvoltatorii imobiliari. Întârzierile semnificative în finalizarea clădirilor au dus la o scădere a vânzărilor, construcţii noi fiind începute, iar preţurile au rămas relativ stabile", potrivit documentului.
Evergrande şi alţi câţiva dezvoltatori aproape că s-au prăbuşit în urma nerespectării plăţilor datoriilor. Guvernul chinez a intervenit pentru a preveni spargerea bulei, dar sprijinul a fost insuficient, se precizează în raport.
Deşi Beijingul s-a concentrat în principal pe problema pandemiei, situaţia pe piaţa imobiliară a devenit atât de îngrijorătoare încât nu a mai putut fi ignorată.
Potrivit guvernului, piaţa imobiliară ar trebui să servească nevoilor de locuinţe, nu speculaţiilor, iar acţiunile actuale sunt în contradicţie cu această abordare. Deşi China diminuează restricţiile COVID şi impulsul de creditare se redresează, nu se poate observa o îmbunătăţire similară în cazul creditelor pentru locuinţe noi.
"Ce s-ar putea întâmpla dacă oricum piaţa imobiliară se prăbuşeşte? Kenneth Rogoff de la Universitatea Harvard estimează că o scădere cu 20% a investiţiilor legate de proprietăţi ar putea reduce PIB-ul chinez cu 5% până la 10%, iar Forumul Economic Mondial a estimat că fiecare scădere de 1% a PIB-ului în China ar putea duce la o reducere cu 0,3% a PIB-ului global. Acesta este riscul care continuă să planeze asupra economiei globale şi mai ales asupra celei chineze. Datele publicate la sfârşitul anului 2022 au arătat că suprafaţa construită finalizată a scăzut cu 18,7% YoY. Suprafaţa pentru locuinţe a scăzut cu 35%, iar suprafaţa terenurilor achiziţionate pentru dezvoltare imobiliară a scăzut cu 53% pe aceeaşi bază", se menţionează în raport.
